Lansarea Campaniei Naţionale de Informare, Educare şi Comunicare „Copil vaccinat: copil protejat!”

În perioada martie-aprilie 2025, la nivelul întregii ţări se vor desfăşura activităţi de promovare a vaccinării, conform Calendarului Naţional de Vaccinare.

Această iniţiativă urmăreşte să crească nivelul de conştientizare cu privire la importanţa vaccinărilor şi să încurajeze părinţii să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

De ce este importantă vaccinarea?

Prin prevenirea răspândirii bolilor infecţioase, vaccinarea are un rol crucial în protejarea sănătăţii copiilor. An de an vaccinarea salvează milioane de vieţi şi alte milioane de oameni sunt protejaţi prin vaccinare de numeroase boli şi dizabilităţi.

Atunci când o parte semnificativă a oamenilor este protejată prin vaccinare de apariţia bolii, apare fenomenul de „imunitate de grup”, transmiterea bolii este încetinită, ajungând să fie protejate inclusiv persoanele care nu pot beneficia de vaccinare, de exemplu copiii cu vârste prea mici pentru a primi un anumit vaccin, nou-născuţii, persoane care suferă de anumite afecţiuni pentru care este contraindicată vaccinarea. Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.

Calendarul Naţional de Vaccinare din România

Obiectivul vaccinărilor incluse în Calendarul Naţional de Vaccinare este de a proteja sănătatea populaţiei împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.

Aceste boli sunt: hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecţiile cu Haemophilus influenzae tip B, infecţiile pneumococice, rujeola, rubeola şi oreionul. [i]

Ce activităţi sunt programate în cadrul campaniei?

Deşi vaccinarea are beneficii, ratele de vaccinare rămân sub nivelurile optime în unele comunităţi, ceea ce împiedică instalarea „imunităţii de grup”. De aceea, prin intermediul acestei campanii urmărim realizarea unor activităţi care să contribuie la reducerea acestui decalaj prin educaţie şi informare ţintită:

· Sesiuni educaţionale: sesiuni, seminare, ateliere de lucru interactive pentru părinţi şi profesionişti din sistemul educaţional.

· Workshop-uri: sesiuni de lucru interactive ale profesioniştilor din sistemul educaţional şi din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.

· Acţiuni la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.

· Implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică, website-urile Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică) participarea profesioniştilor la emisiuni radio sau televiziune pentru ca mesajele să fie transmise către o audienţă cât mai largă.

· Programe la nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea părinţilor.

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică judeţene atrag atenţia asupra importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea ce priveşte vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este modalitatea sigură, eficientă şi rapidă prin care putem să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot conduce la decese. Prin vaccinare putem evita episoade de boală ale copiilor, episoade de internare şi chiar decesele produse de boli pentru care există metode de prevenire.”

Cum vă puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?

Oamenii din comunităţi se pot implica activ în această campanie prin participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin încurajarea prietenilor şi a familiei de a-şi vaccina copiii.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/29.01.2025

Ziua Internaţională a Bolilor Rare, 28 februarie 2025

Ziua Internaţională a Bolilor Rare este celebrată în fiecare an pe 28 februarie (29 februarie în anii bisecţi, fiind cea mai rară zi din calendar), cu intenţia de a creşte conştientizarea asupra bolilor rare inclusiv impactul lor asupra vieţii pacienţilor şi familiilor lor şi oferă tuturor persoanelor oportunitatea de a milita împreună cu cele peste 1000 de asociaţii de pacienţi din 74 de state pentru echitate, acces la servicii de diagnostic, tratament şi oportunităţi sociale, pentru persoanele care trăiesc cu o boală rară.

O boală rară este o boală care afectează mai puţin de 1 din 2000 de persoane.

Mesajul cheie pentru Ziua Internaţională a Bolilor Rare în anul 2025 este „Mai mult decât vă imaginaţi!”

La nivel mondial sunt identificate peste 6000 de boli rare caracterizate de o mare diversitate de simptome, care variază nu numai de la boală la boală, ci şi de la pacient la pacient. Se estimează că aproximativ 5% dintre cetăţenii lumii sunt afectaţi de o boală rară, 72% dintre bolile rare sunt genetice, celelalte fiind rezultatul infecţiilor virale sau bacteriene, alergiilor, factorilor din mediul înconjurător si nu în ultimul rând să nu uităm de existenţa neoplaziilor rare (există în jur de 200 de tipuri de cancere rare).

În Europa, numărul de boli pentru care se realizează screening neonatal variază semnificativ, de la 2-3 boli în unele ţări (România, Cipru) la peste 25 în altele (Italia, Austria, Portugalia).

Preşedintele Societăţii Internaţionale de Screening Neonatal (ISNS), Dr. James R. Bonham recomandă ca în România să fie setate scopuri realiste, la care să contribuie echipe multidisciplinare, cu respectarea autonomiei naţionale şi colaborarea cu reţelele europene de referinţă pentru boli rare şi cu Preşedinţiile Consiliilor UE trecute şi viitoare (Slovenia, Franţa, Republica Cehă, Suedia). Pentru a rezolva aceste decalaje între Europa de Sud-Est şi restul continentului trebuie consolidată cooperarea internaţională şi regională pentru ca măcar infrastructura de bază pentru screening neonatal să fie pusă la punct. Sunt necesare, de asemenea, eforturi pentru intensificarea schimbului de bune practici, identificarea de noi surse de finanţarea şi coordonarea cu instituţiile europene.

În acest context, Comisia Europeană are ca obiective creşterea capacităţii de cercetare, asigurarea programelor de instruire a profesioniştilor din sistemul de sănătate, dar şi a pacienţilor, pentru a veni în sprijinul celor 30 de milioane de cetăţeni europeni care trăiesc cu o boală rară, pentru a le asigura acces rapid la diagnostic precoce, tratament personalizat şi creşterea calităţii vieţii. Se preconizează că toate statele membre vor utiliza cea mai recentă versiune a International Classification of Diseases 11th Revision (ICD-11) pentru raportarea statisticilor privind decesele şi bolile (în conformitate cu Regulamentul din Nomenclatura OMS adoptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii în 1967).

ICD-11 include aproximativ 5500 de boli rare şi sinonimele lor. Bolile rare sunt actualizate periodic, în strânsă colaborare şi identitate conceptuală cu Orphanet. Lucrarea este, de asemenea, legată de „WHO Collaborative Global Network 4 Rare Diseases”.

În România, în evidenţe se află peste 8.000 de persoane cu boli rare, dar se estimează că numărul acestora este posibil mult mai mare. O mare provocare cu care ţara noastră se confruntă este realizarea screening-ului neonatal; este importantă comunicarea cu părinţii încă din timpul sarcinii, şi trimiterea acestora către centre specializate deoarece este esenţială testarea nou-născutului într-un interval scurt de timp după naştere, pentru a descoperi boli congenitale rare în perioada pre-simptomatică, când detecţia timpurie şi tratamentul sunt cruciale pentru a preveni consecinţe ireversibile asupra sănătăţii sau chiar decesul.

În prezent, Institutul Naţional de Sănătate Publică în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi cu asociaţiile pacienţilor cu boli rare, are în plan dezvoltarea Registrului Naţional al Bolilor Rare, în acord cu recomandările Consiliului Uniunii Europene privind acţiunea în domeniul bolilor rare.

Registrul Naţional al Bolilor Rare este o resursă esenţială pentru a înţelege mai bine şi a răspunde problematicilor complexe ridicate de bolile rare.

În tot acest context, Ziua Internaţională a Bolilor Rare oferă prilejul de a milita pentru un progres real la nivel local, naţional şi internaţional al acţiunilor şi intervenţiilor menite să îmbunătăţească calitatea serviciilor medicale de diagnostic şi tratament pentru bolile rare şi să asigure egalitatea de şanse în integrarea socială a pacienţilor diagnosticaţi cu o boală rară.

INSP

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/29.01.2025

Poluare cu pulberi - 28.01.2025

Ca urmare a informărilor primite de la Agenţia de Protecţie a Mediului Dolj privind depăşiri ale concentraţiei zilnice admise pentru indicatorii PM 2,5 şi PM10 (fracţii ale pulberilor în suspensie din aerul ambiental) la toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Craiova, Direcţia de Sănătate Publică Dolj face următoarele precizări:

- Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule solide foarte mici şi picături lichide prezente în aer;

- Poluarea aerului cu pulberi poate agrava simptomele astmului, producând tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii.

Direcţia de Sănătate Publică monitorizează permanent impactul factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populaţiei ,activitate care este valorificată anual prin Raportul stării de sănătate a comunităţii judeţului Dolj, publicat pe site-ul instituţiei.

Conform datelor din aceste rapoarte reiese faptul că în judeţul Dolj şi în oraşul Craiova nu au fost semnalate probleme de sănătate determinate de poluarea aerului.

Având în vedere că episoadele de depăşire ale concentraţiei zilnice admise se pot repeta, recomandăm ca în zilele cu condiţii meteorologice deosebite (calm atmosferic, umiditate ridicată, vânt) persoanele vulnerabile cum ar fi vârstnicii, copiii, persoanele cu afecţiuni respiratorii preexistente (BPCO, astm bronşic) sau cu diferite comorbidităţi, să evite deplasarea în aer liber iar dacă acest lucru nu este posibil este preferabil să poarte mască facială. La apariţia simptomelor respiratorii sau la agravarea celor preexistente să se prezinte la medic.

DSP Dolj

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 1/20.01.2025

Campania Promovarea sănătăţii mintale - 2025

Sub sloganul „Mai multă viaţă, mai puţine ecrane!” în perioada lunilor ianuarie şi februarie 2025, INSP îşi îndreaptă atenţia spre promovarea sănătăţii mintale, organizând la nivel naţional campania cu tema Dependenţa de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o gestionăm?

Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale şi a „stării de bine”, descriind nu numai absenţa bolii, ci şi capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viaţa familială, socială şi profesională.

OMS descrie sănătatea mintală ca fiind o stare de bunăstare mentală care le permite oamenilor să facă faţă stresului vieţii, să-şi realizeze abilităţile, să înveţe, să lucreze bine şi să contribuie la comunitatea lor.

În orice moment al vieţii, un set divers de factori individuali, familiali, comunitari şi structurali se pot combina pentru a proteja sau submina sănătatea mintală.

Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendinţă crescândă a oamenilor (în special a populaţiei tinere) de a reduce comunicarea faţă în faţă, comportament care, a crescut îngrijorarea faţă de dependenţa de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază dependenţa de ecrane, în special la tinerii de vârstă şcolară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea susţin că un comportament repetitiv şi nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanţe precum drogurile şi alcoolul şi poate duce la dezvoltarea unei dependenţe numită şi „dependenţă tehnologică”.

Sondajul de opinie Eurobarometru (https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3032) privind sănătatea mintală din octombrie 2023 arată că:

· 46% dintre respondenţi s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoţională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate).

· 89% dintre respondenţi consideră că promovarea sănătăţii mintale este la fel de importantă ca şi promovarea sănătăţii fizice.

· 54% dintre respondenţii cu o problemă de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un profesionist. Problemele de sănătate mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59% la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani şi peste.

· Respondenţii consideră că cei mai importanţi factori care contribuie la menţinerea unei bune sănătăţi mintale, sunt condiţiile de viaţă (60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică şi contactul social (ambele 41%).

· Cele mai frecvent diagnosticate boli de sănătate mintală includ depresia, anxietatea generalizată şi tulburările de alimentaţie.

Profilul de ţară din anul 2023 în ceea ce priveşte situaţia stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalenţă a afecţiunilor de sănătate mintală în rândul ţărilor UE., aspect care se poate datora neînregistrării şi neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.

Potrivit Tabloului Sănătăţii Mintale în România din 2023, raport al Consiliului Economic şi Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulţilor din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalenţa), datele fiind provenite din studii realizate cu eşantioane reprezentative.

În acest context, campania lunii februarie se adresează în special copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor acestora precum şi populaţiei generale, deoarece prin creşterea nivelului de conştientizare şi încurajarea unui stil de viaţă orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanşarea unor tulburări mintale, cât şi a unor tulburări de comportament.

INSP

Comunicate vechi