COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 11/08.07.2025
Campania de
promovare a sănătăţii reproducerii „Informează-te!
Implică-te! Alege soluţia potrivită pentru tine!”
În perioada iulie - august 2025 Institutul Naţional de
Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de
Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti
derulează campania de informare, educare şi conştientizare
dedicată promovării sănătăţii reproducerii.
Campania
urmăreşte:
- Creşterea nivelului de informare şi susţinerea deciziilor responsabile privind
sănătatea sexuală şi reproductivă, în special în rândul
tinerilor, prin promovarea comportamentelor preventive, utilizarea metodelor
contraceptive moderne şi accesarea serviciilor de planificare
familială, în vederea evitării infecţiilor cu transmitere sexuală şi a sarcinilor nedorite;
-
Creşterea gradului de informare şi conştientizare a femeilor însărcinate şi a celor care doresc să devină mame cu privire la importanţa consultului medical/ginecologic şi a îngrijirilor prenatale, precum şi asupra aspectelor care contribuie la o sarcină fără
risc şi o naştere în condiţii de siguranţă;
În România s-au
înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte utilizarea
contracepţiei moderne în vederea prevenirii sarcinilor nedorite şi a
infecţiilor cu transmitere sexuală, dar persistă în continuare
disparităţi importante în accesul la metode contraceptive şi la
servicii de planificare familială, în special în rândul tinerilor, al
femeilor din mediul rural şi al celor din grupuri vulnerabile/dezavantajate.
Lipsa de informare, stigmatizarea şi barierele culturale sau economice
contribuie la menţinerea unor rate ridicate ale sarcinilor nedorite şi
ale infecţiilor cu transmitere sexuală.
Campania se
adresează următoarelor grupuri ţintă :
§
Adolescenţii
şi tinerii (15–19 ani)
§
Femeile
însărcinate şi partenerii acestora
§
Femeile aparţinând
grupurilor aflate în situaţii de vulnerabilitate şi din comunităţi
dezavantajate
§
Populaţia
generală
§
Profesioniştii
din domeniul asistenţei medicale primare
Conform datelor
Studiului privind comportamentele la risc în rândul adolescenţilor (Youth
Risk Behavior Surveillance System - YRBSS), realizat de Institutul Naţional
de Sănătate Publică în 2022, deşi mulţi liceeni
manifestă un comportament responsabil în ceea ce priveşte viaţa
sexuală, persistă vulnerabilităţi semnificative, în special
în rândul fetelor.
· 76,4% dintre liceenii care au declarat că au avut
relaţii sexuale au raportat utilizarea unei metode contraceptive eficiente
la ultimul contact sexual (precum prezervativul, pilula contraceptivă sau
contraceptive injectabile). Diferenţele de gen sunt însă notabile:
80,6% dintre băieţi au utilizat o metodă eficientă,
comparativ cu 71,3% dintre fete.
· 73,3% dintre adolescenţi au raportat utilizarea
prezervativului la ultimul contact sexual. Cu toate acestea, o treime dintre
fete (33,5%) şi 21,1% dintre băieţi nu au folosit prezervativul,
iar 28,7% dintre fete nu au utilizat nici o metodă contraceptivă
eficientă, comparativ cu 19,4% dintre băieţi.
· Datele arată şi o frecvenţă ridicată
a comportamentelor cu risc crescut:
v
34% dintre
băieţi şi 8,4% dintre fete au declarat că au avut patru sau
mai mulţi parteneri sexuali de-a lungul vieţii.
v
În ultimele 12
luni, 50,8% dintre băieţi şi 22,1% dintre fete au avut relaţii
sexuale cu parteneri ocazionali.
v
14,5% dintre
adolescenţii activi sexual au consumat alcool sau droguri înaintea
ultimului contact sexual, acest comportament fiind mai frecvent în rândul
băieţilor (16,4%) decât al fetelor (11,6%).
Datele din
studiul YRBSS evidenţiază necesitatea continuării campaniilor de
informare şi intervenţie adresate adolescenţilor, cu accent pe
promovarea utilizării consecvente a metodelor contraceptive eficiente şi
prevenirea comportamentelor cu risc, precum relaţiile sexuale cu parteneri
multipli sau ocazionali şi consumul de alcool sau droguri înaintea
contactului sexual. Intervenţiile trebuie adaptate specific nevoilor
fetelor şi băieţilor, pentru a reduce diferenţele de gen în
comportamentele şi riscurile reproductive.
Consultaţiile
prenatale periodice joacă un rol esenţial în asigurarea unei sarcini
fără risc, prin identificarea timpurie a complicaţiilor,
monitorizarea dezvoltării fătului şi consilierea gravidei.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă
cel puţin 8 consultaţii prenatale începând din primul trimestru. În
România, deşi serviciile sunt gratuite, accesul este inegal, în special
pentru femeile din mediul rural sau din grupuri vulnerabile, din cauza
barierelor teritoriale şi socio-economice.
O problemă
de importanţă majoră în domeniul sănătăţii
reproducerii o reprezintă sarcinile în rândul adolescentelor, care
implică riscuri crescute atât pentru sănătatea mamelor tinere,
cât şi pentru cea a nou-născuţilor. Acestea sunt asociate
frecvent cu complicaţii precum eclampsia, infecţiile postpartum şi
naşterea prematură, iar la nivel global, complicaţiile din
timpul sarcinii şi naşterii constituie principala cauză de deces
în rândul fetelor cu vârsta între 10 şi 19 ani, conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii. Pe lângă impactul medical, naşterea
la vârste fragede are consecinţe sociale majore, precum abandonul şcolar,
limitarea oportunităţilor educaţionale şi profesionale,
precum şi dificultăţi economice şi psiho-emoţionale.
În România,
datele recente arată o prevalenţă îngrijorătoare a acestui
fenomen: din cele 155.418 naşteri înregistrate în anul 2023, un număr
de 14.365 (reprezentând 9,1%) au fost înregistrate în grupa de vârstă
12–19 ani – ceea ce înseamnă că 1 din 9 naşteri a avut loc la o
adolescentă. Dintre acestea, 629 de naşteri au fost înregistrate la
adolescente sub 15 ani, iar 13.736 la adolescente cu vârste între 15 şi 19
ani (sursa: INS, 2024).
La nivel
european, potrivit Eurostat, 1 din 8 copii născuţi de mame sub 20 de
ani provin din Bulgaria şi România – 12,5% în Bulgaria şi 12,1% în
România din totalul primilor copii născuţi. Aceste date
subliniază necesitatea unor măsuri urgente şi coerente privind
educaţia sexuală, accesul echitabil la servicii de sănătate
reproductivă şi implementarea unor politici eficiente pentru
prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.
1.
Institutul Naţional pentru
Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).
Raport privind sănătatea copilului mic şi sănătatea
reproductivă prin prisma indicatorilor demografici EDITIA a III-a. 2023
[cited 2025 Jun 16]; Available from:
https://www.insmc.ro/programe-de-sanatate/programe-de-sanatate-finantate-de-ms/rezultate/
2.
World Health Organization; Trends in
maternal mortality estimates 2000 to 2023: estimates by WHO, UNICEF, UNFPA,
World Bank Group and UNDESA/Population Division. [Internet]. 2025 [cited 2025
Jun 10]. Available from: https://www.who.int/publications/i/item/9789240108462
3.
UNICEF ROMANIA. Cadrul de politici pentru
prevenirea sarcinilor şi a consecinţelor acestora la adolescenţi
[Internet]. 2022 [cited 2025 Jun 10]. Available from:
https://www.unicef.org/romania/ro/documents/cadrul-de-politici-pentru-prevenirea-sarcinilor-%C8%99i-consecin%C8%9Belor-acestora-la-adolescen%C8%9Bi
4.
World Health Organization. Family
planning/contraception methods [Internet]. 2023 [cited 2025 Jun 16]. Available
from:
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/family-planning-contraception
5.
European Parliament. Roadmap for women’s
rights [Internet]. 2025 [cited 2025 Jun 10]. Available from:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2025/769542/EPRS_BRI(2025)769542_EN.pdf
6.
Fertility statistics – Statistics
Explained. European Commission; actualizare 2023. Disponibil la:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Fertility_statistics
7.
World Health Oragnization. Sexually
transmitted infections (STIs) [Internet]. 2025 [cited 2025 Jun 11]. Available
from:
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/sexually-transmitted-infections-(stis)
8.
World Health Organization. Adolescent pregnancy –
fact sheet, Geneva, 2023.
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-pregnancy
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 10/26.06.2025
Ziua Internaţională de
Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri - 26 Iunie 2025
Institutul Naţional de Sănătate
Publică, împreună cu Direcţiile de Sănătate
Publică Judeţene, se alătură astăzi, 26 iunie, ca în fiecare an, acţiunilor organizate la nivel mondial pentru
marcarea Zilei
Internaţionale de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit
de Droguri, cu scopul de a
contribui la o înţelegere deplină a fenomenului,
conştientizarea populaţiei şi
focalizarea atenţiei asupra riscurilor asociate creşterii alarmante a
consumului de droguri la nivel global, european şi naţional, cu
implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice
şi securităţii societăţii.
Conform Raportului UNODC privind situaţia
drogurilor la nivel mondial 2024 al Naţiunilor Unite, numărul
persoanelor care consumă droguri a crescut la 292 de milioane în 2022, o
creştere de 20% în ultimii 10 ani, la nivel global. Deşi se
estimează că 64 de milioane de persoane din întreaga lume suferă
de tulburări legate de consumul de droguri, doar una din 11 este în
tratament. Femeile au un acces mai redus la tratament decât bărbaţii,
doar una din 18 femei cu tulburări legate de consumul de droguri fiind în
tratament, faţă de unul din şapte bărbaţi.[1]
Raportul european anual privind drogurile (2024) atrage atenţia
asupra unui consum record de cocaină ce s-a atins în Europa, în 2022 fiind
confiscate peste 323 de tone. Această disponibilitate crescută a dus
la o creştere a problemelor de sănătate publică, inclusiv
supradoze şi complicaţii cardiovasculare.[2]
Rata mortalităţii cauzate
de supradoze în Uniunea Europeană este estimată la 22,5 decese la un
milion de locuitori cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, în anul
2022.[3]
În România, deşi rata deceselor direct sau indirect asociate
consumului de droguri rămâne relativ scăzută comparativ cu media
europeană, se observă o creştere a consumului de noi
substanţe psihoactive şi a policonsumului în rândul tinerilor. La nivel
naţional, conform Raportului Naţional privind situaţia drogurilor 2024
elaborat de Agenţia Naţională Antidrog, în anul 2023, au
fost înregistrate 3089 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat
consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în
combinaţie), în creştere faţă de numărul de cazuri
raportate în anul 2022 – 2219 cazuri. Canabisul şi noile substanţe
psihoactive sunt raportate în peste jumătate dintre cazurile de
urgenţe pentru care s-a raportat consum de droguri ilicite (28,1% pentru
canabis şi 23,1% pentru NSP-noi substanţe psihoactive). Opiaceele au
fost raportate în 7,3% dintre cazuri, iar consumul de stimulanţi a fost
menţionat în 19,6% dintre cazuri (8,2% cocaină şi 11,4%
stimulanţi, alţii decât cocaina).[4]
Consumul de droguri ilegale implică numeroase
riscuri cu impact semnificativ asupra sănătăţii fizice,
psihice, sociale şi asupra statutului juridic al individului.
Din punct de vedere medical, drogurile pot afecta grav
sistemul nervos central, provocând tulburări neurologice severe, inclusiv
convulsii, accident vascular cerebral, comă sau deces. De exemplu,
opioidele, cum ar fi heroina sau fentanilul, pot conduce rapid la
insuficienţă respiratorie letală, în special în caz de
supradoză [5]. Stimulentele precum
cocaina şi metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune
severă şi aritmii chiar şi la persoane tinere fără
antecedente cardiace[6]. Mai mult, utilizarea
frecventă a seringilor contaminate este asociată cu un risc crescut
de transmitere a bolilor infecţioase, în special HIV, hepatită B
şi C, afectând nu doar consumatorul, ci şi sănătatea
publică în ansamblu[7].
În plan psihologic, consumul regulat de droguri este
strâns legat de dezvoltarea dependenţei, caracterizată prin pierderea
controlului, toleranţă crescută şi sevraj. Dependenţa
nu este o lipsă de voinţă, ci o alterare a structurilor
neuronale, care răpeşte libertatea de alegere şi capacitatea de
autocontrol a individului. Consumul de droguri afectează profund şi
sănătatea mintală. Studiile demonstrează o
legătură bidirecţională între consumul de substanţe
şi tulburările psihice, astfel consumul de droguri poate
declanşa sau agrava tulburări mintale, cum ar fi depresia,
anxietatea, tulburările de stres post-traumatic (PTSD) şi
schizofrenia, în special la persoanele cu vulnerabilităţi genetice
sau expuse la traume. De asemenea,
persoanele cu afecţiuni mintale sunt mai predispuse să dezvolte
tulburări legate de consumul de substanţe[8].
Dar efectele nu se opresc la graniţa corpului sau
minţii. Consumul de droguri produce, de asemenea, consecinţe sociale
grave. O societate în care consumul este tolerat devine mai fragilă: cresc
ratele criminalităţii, ale abandonului şcolar, ale
violenţei domestice şi ale accidentelor rutiere.[9] La nivel individual, persoanele afectate se
confruntă frecvent cu marginalizare, pierderea locului de muncă,
destrămarea relaţiilor familiale şi excluziunea din
comunitate/izolarea socială. La nivel macro, impactul economic este
semnificativ, reflectat în costuri indirecte pentru sistemul sanitar,
justiţie, asistenţă socială şi pierderi de
productivitate.
Mai mult, în ţara noastră, deţinerea sau
consumul de substanţe interzise atrage consecinţe juridice serioase.
Legislaţia actuală prevede pedepse penale atât pentru deţinerea
de droguri pentru consum propriu, cât şi pentru trafic sau facilitarea
consumului. Persoanele condamnate se confruntă cu o serie de repercursiuni
- de la limitarea accesului la locuri de muncă, studii superioare sau
funcţii publice, până la pierderea unor drepturi civile fundamentale,
cum ar fi custodia copiilor sau dreptul de a călători liber.[10]
Consumul de droguri ilegale nu este doar o alegere
individuală, ci un act cu multiple consecinţe asupra propriei
sănătăţi, asupra celor apropiaţi şi a întregii
comunităţi. Într-o societate tot mai interconectată, fiecare
gest contează iar alegerea de a spune „nu” drogurilor este un act de
responsabilitate, de protejare a vieţii şi demnităţii
umane.
Fie că eşti părinte, profesor, elev,
prieten sau coleg poţi contribui la reducerea riscurilor, la promovarea
unui stil de viaţă sănătos şi la salvarea unor
vieţi. Prin informare corectă, susţinere empatică şi
implicare activă, fiecare dintre noi poate deveni parte din soluţie.
Prevenţia, educaţia şi accesul la servicii
de tratament bazate pe dovezi ştiinţifice sunt esenţiale pentru
limitarea acestui fenomen în creştere.
ALEGE REALITATEA, NU
ILUZIA!
Referinţe:
1.
https://www.unodc.org/lpo-brazil/en/frontpage/2024/06/unodc-world-drug-report-2024-harms-of-world-drug-problem-continue-to-mount-amid-expansions-in-drug-use-and-markets.html?utm_source=chatgpt.com
2.
https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en
3.
https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-induced-deaths_en
4.
https://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2025/02/RN_2024.pdf
5.
https://www.unodc.org/unodc/en/data-and-analysis/world-drug-report-2024.html
6.
https://euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en
7.
https://www.unodc.org/unodc/en/hiv-aids/new/publications.html
8.
https://nida.nih.gov/research-topics/mental-health
9. https://www.emcdda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en
10.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 9/25.06.2025
Informare
privind efectele temperaturilor extreme
Căldura extremă este definită ca o perioadă de
căldură şi umiditate ridicată, cu temperaturi peste 32,2şC
timp de 2-3 zile1.
Căldura excesivă reprezintă un pericol
pentru mediu şi sănătate. Stresul termic este cauza
principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile
cardiovasculare, diabetul, afecţiunile mintale, astmul şi poate
creşte riscul de accidente şi transmitere a unor boli
infecţioase. Insolaţia este o urgenţă medicală.
Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de
factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii,
sugarii şi copiii) şi starea de sănătate (prezenţa afecţiunilor
cronice), cât şi de factori de expunere, cum ar fi ocupaţia (de
exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilaţie sau aer
condiţionat) şi condiţiile socio-economice (de exemplu: persoane
fără adăpost, locuinţe construite inadecvat, fără
posibilitate de a răci încăperile).2
Mortalitatea cauzată de
căldură pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani a crescut cu
aproximativ 85% între 2000–2004 şi 2017–20212. În
Europa, în vara anului 2022, s-a înregistrat un număr de aproximativ 61
672 de decese cauzate de căldură 3.
În acelaşi timp, expunerea
prelungită la radiaţiile ultraviolete (UV) poate produce leziuni ale
pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate
determina leziuni maligne cutanate.
RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIE ÎN CAZ DE CANICULĂ
Evitaţi căldura!
·
Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită şi
directă la soare în intervalul orar 11 – 18 şi utilizaţi creme
de protecţie pe zonele corpului expuse razelor solare.
·
Evitaţi activităţile de exterior care necesită un
consum mare de energie (sport, grădinărit, construcţii etc.)
în perioadele cu temperaturi foarte mari, eventual puteţi muta
desfăşurarea acestora în perioadele din zi în care temperaturile sunt
mai scăzute.
·
Staţi la umbră. Nu uitaţi că temperaturile percepute
la soare pot fi cu 10-15 ˚C mai mari.
·
Petreceţi 2-3 ore în timpul zilei într-un loc răcoros.
·
Rămâneţi informaţi cu avertismentele oficiale privind
perioadele de caniculă.
·
Păstraţi legătura cu vecinii, rudele,
cunoştinţele care sunt în vârstă sau care au probleme de
sănătate, interesându-vă de starea lor de sănătate.
Păstraţi locuinţa
răcoroasă!
·
Păstraţi ferestrele închise în perioada
în care temperatura exterioară este superioară celei din
locuinţă şi acoperiţi-le cu jaluzele sau
obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui.
·
Folosiţi aerul din timpul nopţii pentru a
vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea
întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât
temperatura interioară.
·
Opriţi cât mai multe dintre aparatele
electrocasnice din locuinţă, dacă nu aveţi nevoie de
acestea.
·
Utilizaţi ventilatoare electrice numai când
temperaturile sunt sub 40 ˚C. La temperaturi peste 40 ˚C
ventilatoarele vor încălzi corpul.
·
Dacă utilizaţi aer condiţionat,
setaţi termostatul la 27 ˚C şi porniţi un ventilator
electric - acest lucru va face ca în cameră să se simtă mai rece
cu 4 ˚C. De asemenea, se poate economisi până la 70% din factura de
energie electrică pentru răcire.
·
Nu uitaţi că poate fi mai răcoare în
aer liber, la umbră.
Evitaţi
supra-încălzirea corpului şi deshidratarea!
·
Folosiţi îmbrăcăminte uşoară,
lejeră şi amplă,din fibre naturale,
pe cât posibil de culori deschise, purtaţi pălării de soare
şi ochelari de protecţie solară atunci când faceţi
deplasări în exterior.
·
Reduceţi temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau
îmbăiere cu apă răcoritoare.
·
Udaţi pielea folosind un prosop umed, spray sau
îmbrăcăminte udă uşoară.
·
Beţi apă în mod regulat, fără
a aştepta să apară senzaţia de sete pentru a vă hidrata adecvat (1
cană de apă pe oră şi cel puţin 2-3 litri pe zi).
·
Evitaţi expunerea directă la soare în orele
de vârf, căutaţi umbră sau rămâneţi în casă. Umbra
poate reduce căldura cu mai mult de 10 °C.
·
Protejaţi sugarii şi copiii. Nu
acoperiţi niciodată un cărucior pentru copii cu
ţesătură uscată – acest lucru creşte temperatura în
interiorul căruciorului.
·
Evitaţi consumului de alcool (inclusiv bere sau vin)
deoarece acestea favorizează deshidratarea şi diminuează
capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.
·
Evitaţi băuturile care au conţinut
ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr
(sucuri răcoritoare carbogazoase).
· Evitaţi alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile.
·
Creşteţi consumul de legume şi fructe
proaspete cu un conţinut ridicat de apă, precum, castraveţii
şi roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele.
·
Nu lăsaţi niciodată copiii sau animale
în vehicule parcate pentru o perioadă de timp, deoarece temperaturile pot
deveni rapid periculos de ridicate.
· Urmaţi instrucţiunile pentru menţinerea rece a locuinţei pentru a menţine o temperatură interioară sigură 6.
Protejaţi copiii!
Măsuri
de protecţie a nou-născuţilor şi a sugarilor cu vârsta sub
6 luni împotriva radiaţiilor UV
·
Copiii cu vârsta
sub 6 luni nu ar trebui expuşi la lumina directă a soarelui.
·
Utilizaţi
îmbrăcăminte de protecţie uşoară şi lejeră,
care acoperă braţele şi picioarele copilului.
·
Protejaţi
întotdeauna capul, faţa, urechile şi gâtul copilului cu o
pălărie cu boruri largi.
·
Puteţi
utiliza ochelari de soare cu protecţie UVA/UVB pentru bebeluşi.
·
Evitaţi
plimbările în intervalul orar 11-18 şi pentru plimbare alegeţi
zonele cu umbră.
Măsurile
de protecţie a sugarilor cu vârsta 6 -12 luni împotriva radiaţiilor
UV
·
Se aplică toate metodele de protecţie descrise mai
sus, iar la această vârstă se pot folosi la bebeluşi produsele
de protecţie solară cu destinaţie specială pentru pielea
sugarilor. Consultaţi medicul copilului Dvs. privind utilizarea cremei de
protecţie solară şi tipul, marca cea mai potrivită.
Măsurile
de protecţie a copiilor mici
împotriva radiaţiilor UV
·
Protejarea de
soare a copiilor mici necesită multă atenţie şi efort.
·
Este important
să educaţi atât copiii cât şi persoanele care îi îngrijesc în
ceea ce priveşte măsurile de protecţie necesare.
·
Se aplică
toate metodele de protecţie descrise mai sus referitoare la măsurile
de protejare a corpului, ochilor şi a capului, a intervalului orar dedicat
plimbărilor şi jocului în parc în zone cu umbră.
Referinţe:
1.
https://www.ready.gov/heat
2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25252745/
3. https://www.lancetcountdown.org/data-platform/health-hazards-exposures-and-impacts/1-1-health-and-heat/1-1-5-heat-and-sentiment
4. https://www.nature.com/articles/s41591-023-02419-z
5. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)01208-3/fulltext
6.
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-heat-and-health
7. https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/sun-and-uv/uv-protection.html
8.
https://www.copernicus.eu/en/news/news/observer-esotc-2023-europe-experienced-extraordinary-year-extremes-record-breaking
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 8/27.05.2025
Săptămâna
Europeană de Luptă Împotriva Cancerului - 25-31 mai 2025
Săptămâna Europeană
împotriva cancerului (European Week Against Cancer EWAC) are loc
între 25 şi 31 mai în fiecare an și se încheie
pe 31 mai cu Ziua Mondială fără Tutun. În timpul
săptămânii de luptă împotriva cancerului se readuce în
prim plan necesitatea abordării comprehensive a cancerului prevenţie
primară, depistare precoce, diagnostic şi
acces la tratament, reabilitare şi îngrijiri paliative. De asemenea, se
evidenţiază şi
rolul fundamental pe care cercetarea şi
digitalizarea serviciilor de sănătate îl au în combaterea şi
controlul cancerului.
La fiecare 9 secunde, un cetăţean
al Uniunii Europene este diagnosticat cu cancer. În anul 2022 s-au înregistrat
1,3 milioane decese prin cancer. Povara economică a cancerului în
U.E este de peste 100 miliare Euro.
În România trăiesc aproximativ
300.000 de oameni diagnosticaţi cu cancer. Riscul de deces prin
cancer înainte de vârsta de 75 de ani este de 14%.
Uniunea Europeană a lansat Planul European
de Luptă împotriva Cancerului, o iniţiativă strategică cu patru direcţii de
acţiune:
-
Prevenţia –
prin reducerea factorilor de risc: fumat, alcool, alimentaţie
dezechilibrată, sedentarism, lipsa vaccinării.
-
Depistarea
precoce – prin programe de screening accesibile şi
gratuite.
-
Accesul
echitabil la tratament de calitate – inclusiv terapii moderne şi
inovatoare.
-
Îmbunătăţirea
vieţii
persoanelor afectate de cancer – sprijin psihologic, reinserţie
profesională, îngrijiri paliative.
Măsurile care se iau la nivelul U.E
în aceste patru direcţii strategice sunt susţinute
financiar prin fonduri europene dedicate, inclusiv din Programul EU4Health.
România a alocat fonduri importante atât
pentru investiţii în tehnologie și
infrastructură, cât și pentru creşterea
accesului la tratamente inovative şi servicii medicale îmbunătăţite.
Fondurile provin din Fondul de Coeziune (FSE+ și FEDER), PNRR, EU4Health,
Horizon şi din bugetul naţional.
În cadrul acestei săptămâni,
INSP şi Direcţiile
de Sănătate Publică încurajează toţi
cetăţenii să adopte un stil de viaţă
sănătos, să participe la programele de screening disponibile şi
să se informeze din surse oficiale privind prevenirea cancerului.
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 7/22.05.2025
Ţânţarii şi căpuşele vă pot îmbolnăvi!
Protejaţi-vă de înţepăturile sau muşcăturile
acestora!
Informare privind prevenirea bolilor transmise prin
vectori (boli transmise prin căpuşe şi ţânţari) - Mai 2025
Acest material
urmăreşte informarea populaţiei, a profesioniştilor din
domeniul sănătăţii şi a autorităţilor
publice cu privire la pericolul reprezentat de vectori şi bolile transmise
prin aceştia, în vederea mobilizării familiilor şi a
comunităţilor pentru a acţiona şi a se proteja.
Vectorii sunt
organisme vii care pot transmite agenţi patogeni între oameni sau de la
animale la oameni.
Cei mai
cunoscuţi vectori – ţânţarii, muştele, gândacii,
căpuşele şi unele rozătoare – sunt responsabili pentru transmiterea unei game
variate de paraziţi, viruşi şi bacterii care afectează
oamenii şi animalele. Mulţi dintre aceşti vectori se
hrănesc cu sângele mamiferelor (inclusiv omul), păsărilor
şi reptilelor, ingerând microorganisme patogene de la o gazdă
infectată (umană sau animală) pe care le transmit apoi la o
nouă gazdă, după ce agentul patogen s-a replicat. Odată ce
un vector devine infecţios, acesta este capabil să transmită
agentul patogen pentru tot restul vieţii sale, în timpul fiecărei
muşcături ulterioare.
Bolile transmise de
vectori sunt o problemă de sănătate publică globală,
reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecţioase, provocând peste
700.000 de decese anual. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS), până la 80% din populaţia lumii
este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori,
cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în
zonele tropicale şi subtropicale, afectând în mod disproporţionat
cele mai sărace populaţii.
Din 2014, focare
majore de febră Denga, malarie, febră Chikungunya, febră
galbenă şi Zika au afectat populaţii numeroase, curmând
vieţi şi suprasolicitând sistemele de sănătate din multe
ţări. Alte boli precum leishmanioza şi filariaza limfatică
provoacă suferinţă cronică, dizabilitate şi
stigmatizare ocazională.
Malaria este o
infecţie parazitară transmisă de ţânţarul anofel
(Anopheles mosquitoes), cunoscut şi ca „ţânţarul malariei”. Se
estimează că provoacă 249 de milioane de cazuri la nivel global
şi peste 608000 de decese în fiecare an, majoritatea deceselor
apărând la copiii sub 5 ani.
Febra Denga este
cea mai răspândită infecţie virală transmisă de
ţânţarii Aedes. Peste 3,9 miliarde de persoane din peste 132 de
ţări sunt expuse riscului de a contacta Denga, cu aproximativ 96 de
milioane de cazuri simptomatice şi aproximativ 40000 de decese în fiecare
an.
Alte boli virale
transmise prin vectori includ
infecţia cu virusurile Chikungunya, Zika şi West Nile, febra
galbenă, encefalita japoneză (toate transmise de ţânţari),
encefalita transmisă de căpuşe şi febra hemoragică
Crimeea-Congo.
Pe lângă
bolile virale, există şi infecţii
bacteriene transmise de căpuşe la om, precum boala Lyme,
Rickettsiozele şi Tularemia.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a
dezvoltat Răspunsul global pentru controlul vectorilor în perioada
2017–2030 (RGCV), oferind astfel o nouă strategie de consolidare a
controlului vectorilor la nivel mondial, printr-o capacitate sporită, o
supraveghere îmbunătăţită, o mai bună coordonare
şi o acţiune integrată între sectoare şi boli.
În mod specific, OMS se implică în lupta împotriva bolilor transmise de
vectori prin:
§
furnizarea de recomandări bazate pe dovezi pentru controlul vectorilor şi
protejarea oamenilor împotriva infecţiilor;
§
oferirea de sprijin tehnic
ţărilor, astfel încât acestea să poată gestiona eficient cazurile
şi focarele;
§
sprijinirea ţărilor pentru
a-şi îmbunătăţi sistemele de raportare şi a evalua
adevărata povară a bolii;
§
furnizarea de instruire (consolidarea capacităţilor) privind
managementul clinic, diagnosticul şi controlul vectorial cu sprijinul
centrelor sale de colaborare;
§
sprijinirea dezvoltării şi
evaluării de noi instrumente, tehnologii şi abordări pentru
bolile transmise prin vectori, inclusiv tehnologiile de control al vectorilor
şi managementul bolilor.
În România,
modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de
căldură ce urmează ploilor abundente), precum şi
intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri din
zone endemice au reprezentat factori favorizanţi pentru apariţia unor
cazuri de malarie, febră Denga şi infecţii cu virusul Zika.
În România sunt supravegheate epidemiologic următoarele
boli:
• Malaria
• Meningita West-Nile
• Encefalita de căpuşă
(TBE)
• Febra butonoasă
• Boala Lyme
Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin măsuri de
autoprotecţie şi prin mobilizarea comunităţii.
Un element crucial în reducerea poverii bolilor transmise de vectori
este schimbarea comportamentului uman, în sensul adoptării măsurilor
preventive.
Îmbunătăţirea gradului de conştientizare a
populaţiei este esenţial, astfel încât, oamenii, să ştie
cum să se protejeze pe ei înşişi şi comunităţile
lor, de ţânţari, căpuşe, insecte, muşte şi
alţi vectori.
Accesul la apă şi canalizare este un factor foarte important
în controlul şi eliminarea bolilor. Măsurile de
îmbunătăţire a stocării apei şi
îmbunătăţirea sistemelor de canalizare contribuie alături
de adoptarea comportamentelor preventive la controlul acestor boli la nivel de
comunitate.
Măsuri recomandate populaţiei pentru a
preveni bolile transmise prin ţânţari:
•
purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi,
dacă ieşiţi seara din locuinţe sau când mergeţi în
zone cu vegetaţie sau pe malul apelor;
•
utilizaţi substanţe repelente pentru ţânţari comercializate
în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe
părţile descoperite ale corpului (în concordanţă cu
instrucţiunile de pe etichetă);
•
împiedicaţi pătrunderea ţânţarilor în casă prin
folosirea de plase de protecţie la ferestre/uşi;
•
utilizaţi substanţe insecticide în locuinţă/în jurul
locuinţei;
•
utilizaţi sisteme de aer condiţionat în locuinţă;
•
utilizaţi plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul
în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau
dacă dormiţi în aer liber;
•
acoperiţi pătuţul sau căruciorul copilului cu plase
împotriva ţânţarilor.
Înmulţirea ţânţarilor poate fi oprită prin:
• evacuarea
apei din subsoluri;
• repararea
instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din
apropierea locuinţelor;
• evitarea
aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie şi în
care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile,
jucării etc);
•
îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti
ţânţarii.
Măsuri recomandate populaţiei pentru a
preveni bolile transmise prin căpuşe:
Măsuri de protecţie personală împotriva infestării
cu căpuşe
•
purtaţi haine deschise la culoare, cu mâneci lungi şi pantaloni lungi
introduşi în şosete de culoare deschisă şi textură mai
deasă;
•
purtaţi pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau
decupaje (nu este indicat să purtaţi papuci/sandale în zonele
endemice);
•
aplicaţi substanţe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce
ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ,
etc) şi utilizaţi spray-uri cu repelenţi pe bază de
permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);
•
trataţi hainele purtate în aer liber, după activităţi
desfăşurate în zone cu potenţial de infestare cu
căpuşe, prin spălare şi uscare la aer cald sau fierbinte,
timp de cel puţin o oră;
•
inspectaţi corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa
oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul
hrănirii. Înlăturaţi prompt căpuşele în cazul în care
sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin
prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul
căpuşei să nu rămână în piele);
• după
înlăturarea căpuşelor dezinfectaţi pielea cu alcool (70%)
şi aplicaţi un unguent cu antibiotic cu spectru larg.
Împiedicarea înmulţirii căpuşelor se poate realiza prin:
1. managementul habitatelor favorabile căpuşelor - în zonele rezidenţiale în care s-a
constatat o infestare semnificativă cu ixodide trebuie luate
următoarele măsuri:
• reduceţi vegetaţia înaltă (ierburi, tufişuri)
• înlăturaţi frunzele moarte
şi crengile căzute; distrugeţi-le prin ardere
• înlăturaţi vegetaţia din
vecinătatea sau de pe pereţii caselor
• acoperiţi
găurile/crăpăturile din pereţii caselor
2. managementul animalelor gazdă
• descurajaţi prezenţa rozătoarelor
(depozitaţi corect gunoiul menajer, depozitaţi corect proviziile –
inclusiv grâne, fân, etc., folosiţi capcane, momeli otrăvite, etc)
• descurajaţi prezenţa unor
animale sălbatice (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi,
etc.) în apropierea casei
• aplicaţi tratamente cu acaricide
adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra
celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).
3. managementul aplicării de acaricide sau prin controlul chimic (cu
acaricide) a populaţiilor de căpuşe
• aplicarea prin pulverizare de formule
recomandate de acaricide pe zone restrânse şi în microfocare; nu se fac
aplicări masive prin pulverizare / stropire din avion sau maşină
• alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului
şi a concentraţiilor celor mai potrivite.
Atenţie - aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de
către personal calificat şi atestat în acest sens.
Referinţe
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/vector-borne-diseases
https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/what-cdc-is-doing/prevent-detect-and-respond.html
https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/php/data-research/national-strategy/index.html
https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/media/pdfs/2024/05/VBD-National-Strategy-508.pdf
https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/about/index.html
https://www.cdc.gov/mosquitoes/mosquito-control/mosquito-control-at-home.html
https://www.cdc.gov/vector-borne-diseases/hcp/clinical-guidance-immunocompromised/index.html
http://cnscbt.ro/index.php/metodologii
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 6/07.05.2025
Lansarea Campaniei Naţionale de
Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi! Nu ai nevoie de
alcool!” - Mai - Iunie 2025
Consumul de alcool reprezintă o problemă
majoră de sănătate publică la nivel mondial, inclusiv în
România, având implicaţii semnificative asupra
sănătăţii individuale şi colective, vieţile a
milioane de oameni din întreaga lume fiind afectate de acesta.
În perioada mai - iunie 2025 va fi lansată
Campania Naţională de Prevenţie a Consumului de Alcool „Fii tu însuţi! Nu ai nevoie de
alcool!”, coordonată metodologic de către Institutul
Naţional de Sănătate Publică, având ca scop creşterea
nivelului de informare şi conştientizare a adolescenţilor,
părinţilor şi populaţiei generale privind impactul negativ
pe care consumul de alcool îl are asupra sănătăţii şi
vieţii.
Consumul de alcool creşte riscul de cancer de
cavitate bucală, faringe, esofag, ficat, colo-rect şi sân, şi
are efecte adverse asupra aparatului cardio-vascular şi aparatului
digestiv. Alcoolul este o substanţă care poate să provoace
adicţie, iar adolescenţii şi adulţii tineri au riscul cel
mai ridicat de a fi afectaţi pe termen lung. Tinerii care consumă
alcool au un risc de 4 ori mai mare de a deveni dependenţi de alcool la
vârsta adultă.
În ciuda efectelor negative, alcoolul continuă
să fie una dintre substanţele psiho‑active utilizate destul de
mult, iar gradul de acceptare socială a consumului de alcool este unul
ridicat.
În cadrul
acestei campanii lansăm o provocare pentru toţi, în special pentru
părinţi: încercaţi să nu consumaţi deloc alcool pe
parcursul lunii iunie şi deveniţi un model pentru copii
dumneavoastră!
Părinţii joacă un rol esenţial în
crearea unui climat familial favorabil, promovarea valorilor, dezvoltarea
atitudinilor pozitive şi formarea unor obiceiuri sănătoase,
fără consum de alcool.
Consumul de alcool este periculos pentru
adolescenţi. Cu cât adolescenţii întârzie debutul consumului de
alcool, cu atât sunt mai puţin expuşi riscurilor asociate acestuia.
De aceea, este esenţial ca părinţii să-şi ajute copiii
în alegerea de a NU consuma alcool. Intervenţia timpurie a
părinţilor poate preveni problemele legate de alcool la
adolescenţi. Adolescenţii trebuie de asemenea să fie informaţi
despre riscuri şi trebuie sprijiniţi pentru a face alegeri
sănătoase.
Întrucât nu există un nivel de consum de alcool
considerat sigur pentru sănătate, este recomandată evitarea
acestuia, indiferent de vârstă.
Cum vă
puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?
Părinţii joacă un rol esenţial în
succesul campaniei, fiind cele mai importante modele pentru copiii lor.
Aceştia se pot implica activ în această campanie prin exemplul
personal, discutând deschis cu copiii despre alegeri sănătoase
şi impactul consumului de alcool, precum şi renunţarea la
consumul de alcool în luna iunie.
Consumul de
alcool la nivel mondial
Consumul nociv de alcool duce la decesul a 3 milioane
de oameni anual, la apariţia a 230 de tipuri diferite de boli şi
totodată acesta afectează bunăstarea şi sănătatea
altor persoane din familie şi comunitate, fiind responsabil pentru 5,1%
din povara globală a bolii, reprezentând principalul factor de risc pentru
mortalitatea prematură şi invaliditatea în rândul persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 15 şi 49 de ani şi totalizând 10% din toate
decesele de la această grupă de vârstă.
În anul 2018, consumul total de alcool la nivel
mondial a fost de 6,2 litri alcool pur /per persoană în vârstă de 15
ani şi peste, iar consumul neînregistrat (alcoolul care se află în
afara sistemului obişnuit de control) a reprezentat 26% din consumul
total.
Consumul de
alcool la nivel european
În Regiunea Europeană a OMS, alcoolul
cauzează aproape 1 milion de decese anual, contribuind în mod semnificativ
la vătămări neintenţionate şi intenţionate.
Impactul dăunător al consumului de alcool începe devreme în cursul
vieţii. Expunerea prenatală la alcool poate duce la tulburări
din spectrul sindromului alcoolic fetal (FASD), un termen ce acoperă o
serie de defecte congenitale fetale care includ dizabilităţi fizice,
mentale, iar mai târziu o serie de modificări comportamentale şi/sau
de învăţare cu posibile implicaţii pe tot parcursul vieţii
şi care, spre deosebire de multe alte dizabilităţi, sunt 100% prevenibile.
În plus, alcoolul este responsabil pentru 1 din
fiecare al 4-lea deces în grupa de vârstă de 20-24 de ani, fiind şi o cauză principală a
pierderii anilor de viaţă profesională şi prin urmare, a
pierderilor de dezvoltare economică şi productivitate în Regiunea
Europeană a OMS.
Consumul de alcool este cauza a aproximativ 17% din
cazurile de cancer din cele şapte tipuri de cancer asociate. Consumul
uşor până la moderat de alcool (mai puţin de 20 g de alcool pur
pe zi) a fost asociat cu 13,3% din aceste cazuri, echivalentul a aproximativ 23
000 de cazuri noi de cancer în anul 2017 la nivel european.
Consumul de
alcool în România
Consumul mediu anual de alcool în România este
ridicat, situându-se la 10,3 litri alcool pur pe cap de locuitor în 2023.
În plus, în medie, peste o treime dintre adulţii
din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puţin o
dată pe lună în 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0 %
comparativ cu media UE de 18,5 %). Există o disparitate de gen
puternică în ceea ce priveşte consumul excesiv de alcool, mai mult de
jumătate dintre bărbaţi (53,1 %), dar mai puţin de una din
cinci femei (18,0 %) raportând un astfel de comportament în 2019.
Ratele stării de ebrietate repetate în rândul
adolescenţilor din România, sunt îngrijorătoare, ele situându-se la
nivelul de 17 %, similar cu media UE de 18 %.
Împreună,
putem investi în sănătatea generaţiei viitoare prin
susţinerea unei adolescenţe fără alcool, încă de
astăzi!
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 5/05.05.2025
Ziua Mondială a Igienei Mâinilor - 5 mai 2025 -
Institutul Naţional de Sănătate
Publică şi Direcţiile de Sănătate Publică
Judeţene se alătură şi în acest an campaniei „Salvează
vieţi: igiena mâinilor”, iniţiată de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii cu 17 ani în urmă, cu scopul
de a promova o igienă corespunzătoare a mâinilor în domeniul
asistenţei medicale.
Tema campaniei din acest an pune accent pe utilizarea
adecvată a mânuşilor şi practicarea corectă a igienei
mâinilor, sloganul campaniei fiind: ”Mănuşi uneori, igiena mâinilor
întotdeauna!”
Mănuşile utilizate în sistemul sanitar sunt
definite ca mănuşi de unică folosinţă. Aceste
mănuşi se pot contamina la fel de uşor ca mâinile goale şi
nu oferă protecţie 100%. Acestea trebuie îndepărtate, imediat
după contactul cu pacientul, iar măsurile de igienă a mâinilor
trebuie continuate.
În domeniul medical, utilizarea mănuşilor
este esenţială pentru protecţia personalului şi a
pacienţilor, însă în anumite situaţii, igiena corectă a
mâinilor este suficientă, evitând astfel utilizarea inutilă a
mănuşilor, care contribuie semnificativ la poluarea cu deşeuri
din plastic.
Utilizarea adecvată a mănuşilor şi
igiena mâinilor pot contribui la reducerea producerii acestor deşeuri. Se
estimează că în perioada februarie-august 2020, au fost utilizate 3
miliarde de articole de echipament individual de protecţie, ceea ce a dus
la producerea a 591 de tone de deşeuri pe zi, cea mai mare parte provenind
din partea mănuşilor utilizate. Este important să conştientizăm
impactul utilizării mănuşilor asupra mediului şi climei
precum şi asupra generării şi gestionării deşeurilor,
în special atunci când mănuşile sunt utilizate în mod inutil.
Prin urmare, este esenţial să se acorde
prioritate în continuare practicilor optime de igienă a mâinilor
(utilizând tehnica adecvată şi în conformitate cu cele 5 momente
cheie ale igienei mâinilor) alături de utilizarea adecvată a
mănuşilor în toate unităţile sanitare.
Prevenirea şi controlul infecţiilor,
inclusiv igiena mâinilor, sunt esenţiale pentru obţinerea unei
stări de sănătate mai bune pentru toţi oamenii, acestea
fiind abordări practice, bazate pe dovezi şi cu impact demonstrat
asupra calităţii îngrijirilor şi siguranţei
pacienţilor, la toate nivelurile sistemului de sănătate.
Partea esenţială a programului „Salvează vieţi: igiena mâinilor”, o reprezintă faptul că toţi lucrătorii din
domeniul sănătăţii ar trebui să îşi cureţe
mâinile la momentul potrivit şi în modul potrivit.
Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii, personalul medico-sanitar trebuie să
practice spălarea mâinilor cu apă şi săpun timp de 40-60
secunde sau să practice dezinfecţia igienică a mâinilor cu
substanţe hidro-alcoolice timp de 20-30 secunde, respectând cu stricteţe
cele 5 momente cheie ale igienei mâinilor atunci când oferă îngrijiri
medicale:
1. Înainte de a intra în contact cu pacientul;
2. Înainte de a realiza proceduri aseptice;
3. După expunerea la fluide corporale;
4. După contactul cu pacientul;
5. După atingerea obiectelor aflate în contact sau
în apropierea pacientului.
Spitalele şi unităţile de îngrijire
medicală din întreaga lume sunt invitate să participe la o
iniţiativă globală pentru a continua să crească gradul
de conştientizare privind igiena mâinilor şi să reducă
numărul infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) - care
reprezintă o problemă importantă de sănătate
publică nu numai din cauza frecvenţei lor şi a multitudinii
şi severităţii efectelor generate asupra pacientului, cât
şi din cauza complexităţii tot mai mare a îngrijirilor medicale
necesare pentru a le preveni şi a le trata.
Mâinile curate salvează vieţi!
Surse:
https://www.who.int/campaigns/world-hand-hygiene-day
https://www.who.int/campaigns/world-hand-hygiene-day/registration-update
https://www.birmingham.ac.uk/research/centres-institutes/birmingham-plastics-network/sustainable-plastics-exhibition-2024/covid-19-the-plastic-pandemic
https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/analiza-date-supraveghere/
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 4/21.03.2025
Ziua Mondială a Apei. Conservarea gheţarilor
Ziua Mondială a Apei se sărbătoreşte anual în data
de 22 martie, în urma deciziei
Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cadrul Conferinţei de
la Rio de Janeiro, din anul 1992. Sărbătorirea acestei zile are ca
principal scop aducerea în atenţia opiniei publice a importantei
protejării apelor, atât din punct de vedere calitativ cât şi
cantitativ.
Accesul la apă este un drept al omului. Cu toate acestea, se
estimează că pe glob, un număr de 2,2 miliarde persoane
trăiesc fără acces la apă potabilă sanogenă.
Acest lucru poate avea un impact negativ asupra calităţii vieţii
şi asupra sănătăţii.
În cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă [11], se estimează că un ciclu al apei bine gestionat
sprijină progresul în combaterea foametei şi asigurarea
sănătăţii publice, a rezilienţei şi
durabilităţii ecosistemelor.
Apa ca element esential în legătura dintre sistemul climatic,
societatea umană şi mediu este importantă în procesul
adaptării la schimbările climatice.
Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei sprijină
atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 6: apă
şi canalizare pentru toţi până în 2030.
De ziua mondială a apei în anul 2025, este lansat Raportul Naţiunilor Unite asupra dezvoltării apei, publicat de UNESCO în numele UN-Water. Raportul oferă factorilor de decizie cunoştinţe şi instrumente pentru a formula şi implementa politici durabile privind apa şi oferă exemple de bune practici şi analize aprofundate pentru a stimula idei şi acţiuni pentru o mai bună administrare în sectorul apei. Ediţia din 2025 se intitulează „Munţii şi gheţarii: depozitari ai apei”. ONU a declarat 2025 Anul Internaţional al Conservării Gheţarilor, prima Zi Mondială a Gheţarilor urmând să fie organizată pe 21 martie. Scopul este de a creşte conştientizarea globală privind conexiunile critice dintre criosferă, schimbările climatice, ciclul apei, economie, mediu şi societate.
Gheţarii se topesc mai repede ca
niciodată. Pe măsură ce temperaturile pe glob cresc, prin
topirea ghetarilor ciclul apei devine mai imprevizibil, acest lucru făcând
posibilă apariţia unor fenomene extreme de tipul inundaţiilor,
apariţiei secetei, a alunecărilor de teren şi creşterea
nivelului mărilor. Nenumărate comunităţi şi ecosisteme
sunt expuse riscului apariţiei dezastrelor naturale. Prin urmare,
conservarea gheţarilor este o prioritate
globală şi se conturează a fi o strategie de
supravieţuire pentru oameni şi planetă.
Gheţarii sunt esenţiali pentru
viaţă – apa rezultată din topirea acestora este
esenţială pentru asigurarea surselor de apa potabilă, pentru
agricultură, industrie, producţia de energie curată şi
ecosisteme sănătoase.
Topirea rapidă a gheţarilor
provoacă incertitudine asupra cantităţii de apă, cu impact
asupra oamenilor şi a planetei.
Reducerile globale ale emisiilor de gaze cu efect
de sera şi strategiile locale pentru
conservarea gheţarilor sunt esenţiale.
Tema aleasă pentru celebrarea Zilei Mondiale
a Apei din acest an, respectiv „Conservarea gheţarilor”, atrage
atenţia asupra importanţei colaborării intersectoriale, pentru a
pune conservarea gheţarilor în centrul planurilor de acţiune în
contextul schimbărilor climatice
şi a crizei globale a apei.
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 3/06.03.2025
Lansarea
Campaniei Naţionale de Informare, Educare şi Comunicare „Copil
vaccinat: copil protejat!”
În perioada
martie-aprilie 2025, la nivelul întregii ţări se vor
desfăşura activităţi de
promovare a vaccinării, conform Calendarului Naţional de
Vaccinare.
Această
iniţiativă urmăreşte să crească nivelul de
conştientizare cu privire la importanţa vaccinărilor şi
să încurajeze părinţii să-şi protejeze copiii
împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.
De ce este
importantă vaccinarea?
Prin prevenirea
răspândirii bolilor infecţioase, vaccinarea are un rol crucial în
protejarea sănătăţii copiilor. An de an vaccinarea
salvează milioane de vieţi şi alte milioane de oameni sunt
protejaţi prin vaccinare de numeroase boli şi dizabilităţi.
Atunci când o
parte semnificativă a oamenilor este protejată prin vaccinare de
apariţia bolii, apare fenomenul de „imunitate de grup”, transmiterea bolii
este încetinită, ajungând să fie protejate inclusiv persoanele care
nu pot beneficia de vaccinare, de exemplu
copiii cu vârste prea mici pentru a primi un anumit vaccin, nou-născuţii,
persoane care suferă de anumite afecţiuni pentru care este
contraindicată vaccinarea. Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai
cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova
sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.
Calendarul
Naţional de Vaccinare din România
Obiectivul vaccinărilor
incluse în Calendarul Naţional de Vaccinare este de a proteja sănătatea
populaţiei împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi
prevenite prin vaccinare.
Aceste boli sunt:
hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecţiile cu Haemophilus
influenzae tip B, infecţiile pneumococice, rujeola, rubeola şi
oreionul. [i]
Ce
activităţi sunt programate în cadrul campaniei?
Deşi
vaccinarea are beneficii, ratele de vaccinare rămân sub nivelurile optime
în unele comunităţi, ceea ce împiedică instalarea
„imunităţii de grup”. De aceea, prin intermediul acestei campanii
urmărim realizarea unor activităţi care să contribuie la
reducerea acestui decalaj prin educaţie şi informare
ţintită:
·
Sesiuni
educaţionale: sesiuni, seminare, ateliere de lucru interactive
pentru părinţi şi profesionişti din sistemul
educaţional.
·
Workshop-uri: sesiuni de lucru
interactive ale profesioniştilor din sistemul educaţional şi din
sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor optime prin care
părinţii pot să fie mai bine informaţi în ceea ce
priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.
·
Acţiuni
la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea
asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari,
mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi
pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.
·
Implicarea
mass-media: pregătirea de materiale informative care să
poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul
Institutului Naţional de Sănătate Publică, website-urile
Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică) participarea
profesioniştilor la emisiuni radio sau televiziune pentru ca mesajele
să fie transmise către o audienţă cât mai largă.
·
Programe la
nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor
pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea
părinţilor.
Institutul
Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile
de sănătate publică judeţene atrag atenţia
asupra importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea
ce priveşte vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este modalitatea
sigură, eficientă şi rapidă prin care putem să
protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot conduce la decese.
Prin vaccinare putem evita episoade de boală ale copiilor, episoade de internare
şi chiar decesele produse de boli pentru care există metode de
prevenire.”
Cum vă
puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?
Oamenii din
comunităţi se pot implica activ în această campanie prin
participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea
materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin
încurajarea prietenilor şi a familiei de a-şi vaccina copiii.
Referinţe
[1] Programul Naţional de vaccinare aprobat prin HG
nr 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
publicat în Monitorul
Oficial al României, conform Ordinului ministrului
sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice
de realizare a programelor naţionale de sănătate publică
publicat în Monitorul Oficial al României, partea i, nr. 320 bis/1.iv.2022
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/29.01.2025
Ziua Internaţională a Bolilor Rare este
celebrată în fiecare an pe 28 februarie (29 februarie în anii
bisecţi, fiind cea mai rară zi din calendar), cu intenţia
de a creşte conştientizarea
asupra bolilor rare inclusiv impactul lor asupra vieţii pacienţilor
şi familiilor lor şi oferă tuturor persoanelor oportunitatea de
a milita împreună cu cele peste 1000 de asociaţii de pacienţi
din 74 de state pentru echitate, acces la servicii de diagnostic, tratament
şi oportunităţi sociale, pentru persoanele care trăiesc cu
o boală rară.
O boală
rară este o boală care afectează mai puţin de 1 din 2000 de persoane.
Mesajul cheie
pentru Ziua Internaţională a Bolilor Rare în anul 2025 este „Mai
mult decât vă imaginaţi!”
La nivel mondial sunt
identificate peste 6000 de boli rare caracterizate de o mare diversitate de
simptome, care variază nu numai de la boală la boală, ci şi
de la pacient la pacient. Se estimează că aproximativ 5% dintre
cetăţenii lumii sunt afectaţi de o boală rară, 72%
dintre bolile rare sunt genetice, celelalte fiind rezultatul infecţiilor
virale sau bacteriene, alergiilor, factorilor din mediul înconjurător si
nu în ultimul rând să nu uităm de existenţa neoplaziilor rare
(există în jur de 200 de tipuri de cancere rare).
În Europa,
numărul de boli pentru care se realizează screening neonatal
variază semnificativ, de la 2-3 boli în unele ţări (România,
Cipru) la peste 25 în altele (Italia, Austria, Portugalia).
Preşedintele
Societăţii Internaţionale de Screening Neonatal (ISNS), Dr.
James R. Bonham recomandă ca în România să fie setate scopuri
realiste, la care să contribuie echipe multidisciplinare, cu respectarea
autonomiei naţionale şi colaborarea cu reţelele europene de
referinţă pentru boli rare şi cu Preşedinţiile
Consiliilor UE trecute şi viitoare (Slovenia, Franţa, Republica
Cehă, Suedia). Pentru a rezolva aceste decalaje între Europa de Sud-Est
şi restul continentului trebuie consolidată cooperarea
internaţională şi regională pentru ca măcar
infrastructura de bază pentru screening neonatal să fie pusă la
punct. Sunt necesare, de asemenea, eforturi pentru intensificarea schimbului de
bune practici, identificarea de noi surse de finanţarea şi
coordonarea cu instituţiile europene.
În acest context, Comisia Europeană are ca obiective creşterea capacităţii de cercetare, asigurarea programelor de instruire a profesioniştilor din sistemul de sănătate, dar şi a pacienţilor, pentru a veni în sprijinul celor 30 de milioane de cetăţeni europeni care trăiesc cu o boală rară, pentru a le asigura acces rapid la diagnostic precoce, tratament personalizat şi creşterea calităţii vieţii. Se preconizează că toate statele membre vor utiliza cea mai recentă versiune a International Classification of Diseases 11th Revision (ICD-11) pentru raportarea statisticilor privind decesele şi bolile (în conformitate cu Regulamentul din Nomenclatura OMS adoptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii în 1967).
ICD-11 include aproximativ
5500 de boli rare şi sinonimele lor. Bolile rare sunt actualizate
periodic, în strânsă colaborare şi identitate conceptuală cu
Orphanet. Lucrarea este, de asemenea, legată de „WHO Collaborative Global
Network 4 Rare Diseases”.
În România, în evidenţe se află peste
8.000 de persoane cu boli rare, dar se estimează că numărul
acestora este posibil mult mai mare. O mare provocare cu care ţara
noastră se confruntă este realizarea screening-ului neonatal; este importantă
comunicarea cu părinţii încă din timpul sarcinii, şi
trimiterea acestora către centre specializate deoarece este esenţială
testarea nou-născutului într-un interval scurt de timp după
naştere, pentru a descoperi boli congenitale rare în perioada
pre-simptomatică, când detecţia timpurie şi tratamentul sunt
cruciale pentru a preveni consecinţe ireversibile asupra
sănătăţii sau chiar decesul.
În prezent,
Institutul Naţional de Sănătate Publică în colaborare cu
comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii
şi cu asociaţiile pacienţilor cu boli rare, are în plan
dezvoltarea Registrului Naţional al Bolilor Rare, în acord cu
recomandările Consiliului Uniunii Europene privind acţiunea în
domeniul bolilor rare.
Registrul Naţional al Bolilor Rare este o
resursă esenţială pentru a înţelege mai bine şi a
răspunde problematicilor complexe ridicate de bolile rare.
În tot acest
context, Ziua Internaţională a
Bolilor Rare oferă prilejul de a milita pentru un progres real la
nivel local, naţional şi internaţional al acţiunilor
şi intervenţiilor menite să îmbunătăţească
calitatea serviciilor medicale de diagnostic şi tratament pentru bolile
rare şi să asigure egalitatea de şanse în integrarea
socială a pacienţilor diagnosticaţi cu o boală rară.
INSP
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 2/29.01.2025
Poluare cu pulberi - 28.01.2025
Ca urmare a informărilor
primite de la Agenţia de Protecţie a Mediului Dolj privind
depăşiri ale concentraţiei zilnice admise pentru indicatorii PM
2,5 şi PM10 (fracţii ale pulberilor în suspensie din aerul ambiental)
la toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului din
municipiul Craiova, Direcţia de Sănătate Publică Dolj face
următoarele precizări:
- Pulberile în suspensie
reprezintă un amestec complex de particule solide foarte mici şi
picături lichide prezente în aer;
- Poluarea aerului cu pulberi poate
agrava simptomele astmului, producând tuse, dureri în piept şi
dificultăţi respiratorii.
Direcţia de Sănătate
Publică monitorizează permanent impactul factorilor de mediu asupra
stării de sănătate a populaţiei ,activitate care este
valorificată anual prin Raportul stării de sănătate a
comunităţii judeţului Dolj, publicat pe site-ul
instituţiei.
Conform datelor din aceste rapoarte
reiese faptul că în judeţul Dolj şi în oraşul Craiova nu au
fost semnalate probleme de sănătate determinate de poluarea aerului.
Având în vedere că episoadele
de depăşire ale concentraţiei zilnice admise se pot repeta,
recomandăm ca în zilele cu condiţii meteorologice deosebite (calm
atmosferic, umiditate ridicată, vânt) persoanele vulnerabile cum ar fi
vârstnicii, copiii, persoanele cu afecţiuni respiratorii preexistente
(BPCO, astm bronşic) sau cu diferite comorbidităţi, să
evite deplasarea în aer liber iar dacă acest lucru nu este posibil este
preferabil să poarte mască facială. La apariţia simptomelor
respiratorii sau la agravarea celor preexistente să se prezinte la medic.
DSP Dolj
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 1/20.01.2025
Campania Promovarea
sănătăţii mintale - 2025
Sub sloganul „Mai multă
viaţă, mai puţine ecrane!” în perioada lunilor ianuarie şi
februarie 2025, INSP îşi îndreaptă atenţia spre promovarea
sănătăţii mintale, organizând la nivel naţional
campania cu tema Dependenţa de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o
gestionăm?
Sănătatea mintală
reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii
individuale şi a „stării de bine”, descriind nu numai absenţa
bolii, ci şi capacitatea unui individ de a se integra cu succes în
viaţa familială, socială şi profesională.
OMS descrie sănătatea
mintală ca fiind o stare de bunăstare mentală care le
permite oamenilor să facă faţă stresului vieţii,
să-şi realizeze abilităţile, să înveţe, să
lucreze bine şi să contribuie la comunitatea lor.
În orice moment al vieţii, un
set divers de factori individuali, familiali, comunitari şi structurali se
pot combina pentru a proteja sau submina sănătatea mintală.
Odată cu dezvoltarea tehnologică a
apărut o tendinţă crescândă a oamenilor (în special a
populaţiei tinere) de a reduce comunicarea faţă în
faţă, comportament care, a crescut îngrijorarea faţă de
dependenţa de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază
dependenţa de ecrane, în special la tinerii de vârstă
şcolară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării.
Unele dintre acestea susţin că
un comportament repetitiv şi nelimitat de accesare a tehnologiilor
digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv
asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanţe precum
drogurile şi alcoolul şi poate duce la dezvoltarea unei
dependenţe numită şi „dependenţă tehnologică”.
Sondajul de opinie Eurobarometru (https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3032) privind sănătatea
mintală din octombrie 2023 arată că:
·
46% dintre respondenţi s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o
problemă emoţională sau psihosocială (stare de depresie sau
anxietate).
·
89% dintre respondenţi consideră că promovarea
sănătăţii mintale este la fel de importantă ca şi
promovarea sănătăţii fizice.
·
54% dintre respondenţii cu o problemă de sănătate
mintală nu au primit ajutor de la un profesionist. Problemele de sănătate
mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59%
la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani şi peste.
·
Respondenţii consideră că
cei mai importanţi factori care contribuie la menţinerea unei bune
sănătăţi mintale, sunt condiţiile de viaţă
(60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică
şi contactul social (ambele 41%).
·
Cele mai frecvent diagnosticate boli de
sănătate mintală includ depresia, anxietatea generalizată
şi tulburările de alimentaţie.
Potrivit Tabloului Sănătăţii Mintale în România
din 2023, raport al Consiliului Economic şi Social al României, cele
mai prevalente tulburări mintale în rândul adulţilor din România sunt
tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea
depresivă majoră (2,9% prevalenţa), datele fiind provenite din
studii realizate cu eşantioane reprezentative.
În acest context, campania lunii februarie se adresează în special
copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor acestora
precum şi populaţiei generale,
deoarece prin creşterea nivelului de
conştientizare şi încurajarea unui stil de viaţă orientat
către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât
declanşarea unor tulburări mintale, cât şi a unor tulburări
de comportament.
INSP
[1] https://www.unodc.org/lpo-brazil/en/frontpage/2024/06/unodc-world-drug-report-2024-harms-of-world-drug-problem-continue-to-mount-amid-expansions-in-drug-use-and-markets.html?utm_source=chatgpt.com
[2] https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en
[6] https://euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en
[9] https://www.emcdda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_en
[12] https://wmo.int/topics/cryosphere/launch-of-website-international-year-of-glaciers-preservation-2025
[15] World Heritage Glaciers Sentinels of climate change https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/2022-040-En.pdf