COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 3/03.02.2026
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului -
4 februarie 2026 - Uniţi prin unicitate -
În fiecare an, 4 februarie este marcată ca
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se
împlinesc douăzeci şi şase de ani de la semnarea, pe 4 februarie
2000, a Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST
CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu
(WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la
baza consolidării eforturilor internaţionale în combaterea acestei
patologii majore de sănătate publică.
Conform Sistemului European de Informaţii cu
privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul
că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar
şi gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de cancer şi
50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul Uniunii
Europene.
Proiecţiile indică faptul că îmbătrânirea
populaţiei va avea un impact semnificativ asupra incidenţei
cancerului până în anul 2040, cele mai importante creşteri fiind estimate
în cazul cancerului de vezică urinară la bărbaţi (+28%) şi
al cancerului pancreatic la femei (+24%). Impactul asupra mortalităţii
este şi mai accentuat, cu o creştere estimată de până la
+43% a deceselor cauzate de cancerul de prostată, în timp ce pentru
celelalte tipuri de tumori frecvent diagnosticate se preconizează
majorări cuprinse între +20% şi +40%.
La nivel global, creşterea rapidă a incidenţei
cancerului reflectă atât îmbătrânirea şi creşterea populaţiei,
cât şi modificările în expunerea la factori de risc, mulţi
dintre aceştia fiind asociaţi cu dezvoltarea socioeconomică.
Fumatul, consumul de alcool şi obezitatea sunt factori determinanţi
majori ai poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei
mai importanţi factori de risc de mediu.
În rândul bărbaţilor din România, cele mai
frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul
pulmonar, cancerul colorectal şi cancerul vezicii urinare, reprezentând
58% din totalul cancerelor bărbaţilor (comparativ cu 59% la nivelul
UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer sunt: cancerul de sân, cancerul colorectal şi
cancerul de col uterin.
În anul 2024, 46.738 de persoane din ţara
noastră şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului, evidenţiind
impactul semnificativ al acestei patologii asupra sănătăţii
populaţiei. Cancerele cu cea mai mare rata de mortalitate în România sunt
cancerele de plămân, colorectal şi prostată în rândul bărbaţilor
şi cancerul de sân, de colorect şi de plămân în rândul femeilor.
Potrivit estimărilor, incidenţa şi prevalenţa cancerului în
România s-au situat sub media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea
ce sugerează o capacitate mai scăzută de depistare precoce, un
acces mai scăzut la investigaţii şi la tratament. .
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului
– 4 februarie 2026, marcând tema campaniei internaţionale „United
by Unique” (Uniţi prin unicitate), promovată de către Uniunea
Internaţională pentru Controlul Cancerului (Union for International
Cancer Control - UICC), este un moment dedicat conştientizării
impactului cancerului în comunitate şi necesităţii
intensificării acţiunilor de prevenţie, diagnostic precoce,
tratament şi sprijin pentru fiecare persoană afectată.
Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 - 2027 plasează
oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că experienţă fiecărei
persoane legată de cancer este unică. Campania promovează
sisteme de sănătate echitabile şi centrate pe oameni, care
răspund nevoilor individuale ale persoanelor şi comunităţilor,
şi face apel la acţiune colectivă şi coordonată a profesioniştilor
din sănătate, familiilor, prietenilor şi întregii comunităţi
pentru reducerea impactului global al cancerului.
Pentru a combate eficient această patologie este
nevoie de creşterea nivelului de informare privind
factorii de risc şi importanţa prevenţiei, de promovarea
accesului echitabil la programe de screening şi diagnostic precoce, de susţinerea
accesului egal la tratamente inovative şi personalizate, precum şi
dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor individuale, care să încurajeze
solidaritatea şi sprijinul pentru pacienţi, supravieţuitori şi
familiile acestora.
Această boală, cu un debut adesea insidios şi
dificil de recunoscut, rămâne una dintre cele mai temute afecţiuni
ale prezentului, din cauza impactului profund asupra vieţii oamenilor.
Totuşi, cancerul este în mare măsură prevenibil, poate fi
depistat timpuriu şi tratat cu şanse mult mai bune de vindecare. Se
estimează că multe tipuri de cancer pot fi prevenite sau tratate
eficient dacă sunt depistate la timp, iar un procent important (30% - 50%)
dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc şi
prin acces la servicii medicale adecvate.
Prevenţia reprezintă cea mai eficientă
strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului
oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane,
fără a necesita cunoştinţe speciale sau îndrumări
suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esenţială
pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunţarea la
acesta, menţinerea unei alimentaţii echilibrate, practicarea
regulată a activităţii fizice pentru păstrarea unei
greutăţi corporale adecvate şi abţinerea de la consumul de
alcool.
În plus, prevenţia secundară, prin
depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de
screening şi controalele medicale periodice permit identificarea celor mai
frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce creşte
considerabil şansele de supravieţuire şi de vindecare.
Pentru a răspunde eficient provocărilor
generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul Naţional
de Prevenire şi Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022,
document strategic de referinţă pentru perioada 2023 –2030, aliniat la Planul European de
Combatere a Cancerului şi la recomandările Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii. Implementarea programelor pilot de screening
pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul colorectal
reprezintă paşi importanţi în direcţia depistării
precoce şi a creşterii şanselor de diagnostic timpuriu şi
tratament eficient. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027,
sunt alocate fonduri structurale europene pentru modernizarea infrastructurii
de diagnostic şi tratament oncologic, precum şi pentru
îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale.
Institutul Naţional de Sănătate
Publică este implicat activ în elaborarea şi implementarea
politicilor şi programelor de prevenţie, screening şi cercetare
în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de
sănătate publică centrat pe oameni şi orientat spre
rezultate.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva
Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Naţional de Sănătate
Publică se alătură eforturilor europene şi internaţionale
de informare şi conştientizare a impactului cancerului asupra
societăţii şi invită profesioniştii din domeniul
sănătăţii şi populaţia generală să se
implice activ în promovarea prevenţiei, a unui stil de viaţă
sănătos şi a sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.
Fiecare experienţă este unică!
Bibliografie
1. https://www.worldcancerday.org/the-campaign
2. https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/
3. OECD/European Commission (2025), Profil de ţară
privind cancerul: România 2025, Profiluri de ţară privind cancerul
pentru statele membre ale UE, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
4. OECD/European Commission (2025), EU Country Cancer
Profiles Synthesis Report 2025, EU Country Cancer Profiles, OECD Publishing,
Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.
5. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
6. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024
11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf
7. https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 2/15.01.2026
Campania de promovare a
sănătăţii mintale „Bunăstarea emoţională vs.
dependenţa digitală”
Institutul Naţional de
Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de
Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti
lansează campania naţională de informare, educare şi
conştientizare dedicată promovării sănătăţii
mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o iniţiativă
esenţială pentru a aborda escaladarea provocărilor de
sănătate mintală generate de utilizarea problematică a
mediului digital.
Sub sloganul „FII CONȘTIENT!
VIAŢA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINŢE OFFLINE!”, campania
urmăreşte:
·
Creşterea
gradului de conştientizare a populaţiei şi un apel
direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale,
având în vedere impactul său crescut asupra sănătăţii
mintale şi bunăstării, copiii şi tinerii fiind cei mai
afectaţi.
·
Promovarea
comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea
populaţiei să investească în alternative offline la divertismentul
bazat pe ecrane.
Tendinţele recente confirmă o legătură
îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor
şi deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în
special în rândul copiilor şi tinerilor.
Organizaţia
Mondială a Sănătăţii subliniază magnitudinea
problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o
tulburare mintală, iar un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse
între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată1.
Gravitatea
situaţiei este reflectată de faptul că tulburările mintale,
precum depresia şi anxietatea, sunt o cauză majoră de boală
şi dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în
contextul siguranţei: la nivel global, suicidul este a doua cauză
principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15
şi 29 de ani2.
Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte
de pandemie unul din şase europeni suferea de probleme de
sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că
această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare
a sănătăţii mintale3. Astfel, s-au inclus
iniţiative pentru promovarea bunăstării digitale şi
ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul
online, urmare a tot mai multor studii care documentează că
mulţi adolescenţi au devenit dependenţi de platformele de
socializare, adesea în detrimentul sănătăţii lor mintale4.
Pe
plan naţional, statistici relevante arată că peste 22.000
de copii şi adolescenţi din România5 au fost
înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar
incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de
vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.
În România, un studiu realizat de UNICEF România în
2025 pe adolescenţi6, la fel ca şi rapoartele constante ale
Salvaţi Copiii România7, a confirmat o asociere puternică
între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi scăderea
stării de bine, cu apariţia dezechilibrelor emoţionale. Mai
mult, concluziile indică o creştere a riscului de anxietate şi
depresie pentru copii şi tineri, cât şi reducerea comunicării
faţă în faţă. Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi
factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi
ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în
îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de
învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele
viitorului.
Soluţiile pentru menţinerea
bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o
adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervenţiile multisectoriale
şi colaborarea între familie, şcoală şi servicii de
sănătate sunt esenţiale.
Prin parteneriate ale instituţiilor de
învăţământ cu organizaţii şi comunităţi de
psihologi pot fi dezvoltate ghiduri şi ateliere de lucru în şcoli,
transformând obiceiurile compulsive în alegeri conştiente. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinţilor
şi îngrijitorilor, axat pe înţelegerea şi susţinerea
sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor,
dezvoltat de Institutul pentru Studiul şi Tratamentul Traumei, în
parteneriat cu UNICEF şi Fundaţia Romanian Angel Appeal, care
oferă perspective fundamentate ştiinţific şi instrumente
practice8.
Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează
opt acţiuni prioritare9 pentru a promova şi proteja
sănătatea mintală şi bunăstarea tinerilor în mediile
digitale şi pentru a atenua potenţialele daune legate de
reţelele sociale, inteligenţa artificială şi alte
tehnologii digitale, dintre care cele mai critice sunt:
• reglementarea
designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute
să fie adictive şi nocive;
• responsabilizarea
industriei şi a intereselor comerciale;
• bunăstarea
digitală să devină o prioritate naţională de
sănătate publică;
• investiţia
în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.
Închide ecranul pentru a deschide lumea!
Bunăstarea se încarcă din
conexiunea reală cu oamenii, nu din reţea.
[1]
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health
2 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/mental-health/#:~:text=%C3%8Entr%2Dun%20raport%20recent%2C%20UNICEF,cu%2023%25%20din%20popula%C8%9Bia%20adult%C4%83.
3
https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro
4
https://raportuldegarda.ro/ehu-strategia-ue-sanatate-mintala-preventia-reducere-stigmatizare-bunastare-digitala-tineri/
5
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf
6 https://www.unicef.org/romania/ro/documents/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial
7
https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2025-10/peste-60-dintre-preadolescentii-care-au-solicitat-consiliere-probleme-severe-de-sanatate-mintala.pdf
8
https://www.unicef.org/romania/ro/documents/ghid-de-informare-%C8%99i-psihoeduca%C8%9Bie-dedicat-p%C4%83rin%C8%9Bilor-%C8%99i-%C3%AEngrijitorilor-%C3%AEn-sprijinirea
9
https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12187-51959-79685
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 1/13.01.2026
Gerul
de afară ne poate afecta grav sănătatea - recomandări
pentru populaţie
Având în vedere temperaturile reci înregistrate în ultima
perioadă, facem câteva recomandări generale pentru populaţie, în
scopul prevenirii unor îmbolnăviri sau a apariţiei unor
complicaţii provocate de ger:
Evitaţi expunerile prelungite în aer liber.
Persoanele vârstnice, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice
cardio-vasculare şi respiratorii să evite pe cât posibil aceste
expuneri.
Folosiţi
îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată pentru
a evita degerăturile (o îmbrăcăminte şi o
încălţăminte strâmtă nu sunt recomandate pentru că nu
păstrează căldură).
Purtaţi căciulă, fular şi
mănuşi pentru a vă feri extremităţile care sunt cele
mai mult expuse riscului de îngheţ.
Mersul
pe jos (pentru distanţe mici) este de preferat unor staţionări
prelungite în aşteptarea unui mijloc de transport în comun.
Evitaţi eforturile fizice mari care
suprasolicită organismul.
Asiguraţi-vă o alimentaţie
completă adaptată la vârsta şi activitatea zilnică care
să fie bazată pe o hrană caldă, cu multe legume şi
fructe proaspete ce aduc un aport crescut de vitamine şi minerale, cresc imunitatea
şi ne apară de temutele viroze şi infecţii respiratorii.
Asiguraţi-vă
hidratarea corespunzătoare din care să nu lipsească supele
calde, ceaiurile vitaminizante.
Folosiţi
(în limita toleranţei) mierea de albine şi usturoiul ca şi
adjuvante naturale împotriva răcelilor.
Evitaţi consumul de alcool (este chiar
periculos), opriţi de la consum, cel puţin pe perioada aceasta,
fumatul şi cafeaua.
Urmaţi corect tratamentul bolilor cronice de care
suferiţi şi nu-l întrerupeţi decât cu acordul medicului; altfel,
există riscul decompensării unor boli grave.
În caz de
apariţie a unor simptome de răceală, degerături
mergeţi la medic, NU încercaţi să vă autotrataţi.
Păstraţi un ambient adecvat în
locuinţă cu temperatură optimă de 22-24 grade; sub 20 grade
intervine stresul asupra organismului făcându-l vulnerabil şi
incapabil să se concentreze sau să se odihnească.
NU
folosiţi aragazul pentru încălzirea locuinţei.
Informaţi-vă
despre starea vremii şi a drumului în cazul în care doriţi să
plecaţi într-o călătorie pentru a evita eventualele surprize.
DSP DOLJ