COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 4/26.02.2026
Campania naţională de promovare a
vaccinării „COPIL VACCINAT = COPIL PROTEJAT” - martie-aprilie 2026 -
În perioada martie-aprilie 2026, sub sloganul „COPIL
VACCINAT = COPIL PROTEJAT”, în România se va derula CAMPANIA NAŢIONALĂ
DE PROMOVARE A VACCINĂRII. În cadrul campaniei, la nivelul întregii ţări
se vor desfăşura activităţi legate de promovarea
vaccinării copilului, conform Calendarului
Naţional de Vaccinare.
Această iniţiativă
urmăreşte să îmbunătăţească nivelul de conştientizare
cu privire la importanţa vaccinării şi să încurajeze
părinţii să-şi protejeze copiii împotriva bolilor care pot
fi prevenite prin vaccinare.
Vaccinarea copiilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie
pentru boli infecţioase grave care pot duce la complicaţii severe,
dizabilităţi sau chiar deces. Prin vaccinare, sistemul imunitar învaţă
să recunoască şi să combată agenţii patogeni
fără ca organismul să treacă prin boală reală
prevenind astfel infecţia şi totodată boala şi complicaţiile
ei, reducând riscul de spitalizare şi mortalitate.
Respectarea administrării vaccinurilor aşa cum sunt stabilite
în Calendarului Naţional de Vaccinare asigură instalarea imunităţii
protective anterior expunerii copilului la boală.
Prin vaccinarea unui număr suficient de mare de persoane, scade
probabilitatea ca boala să se răspândească de la om la om. Se
formează astfel o protecţie şi scade riscul apariţiei
focarelor de boală iar când un număr suficient de oameni devin imuni,
se poate ajunge la „imunitate colectivă” sau „imunitate de grup”. Acest
lucru ajută la protejarea nu doar a celor vaccinaţi, ci şi,
indirect, a celor care sunt mai vulnerabili la boală şi care nu pot
fi protejaţi prin vaccinare ca urmare a unor contraindicaţii
temporare sau definitive la vaccinare.
Conform statisticilor publicate pe Portalul European de Informaţii
despre vaccinare, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta la
rândul ei între 12 şi 18 persoane, o persoană bolnavă de oreion
poate infecta în medie 4-7 alte persoane, un bolnav de tuse convulsivă
poate infecta între 12 şi 17 persoane, iar un bolnav de difterie sau
rubeolă poate infecta în medie 6-7 persoane din anturaj.1
Rujeola, caracterizată printr-un grad extrem de ridicat de contagiozitate,
funcţionează ca un indicator sensibil al lacunelor de imunizare
populaţională.
Chiar dacă este disponibil un vaccin sigur şi rentabil, în anul
2024 au existat aproximativ 95.000 de decese la nivel global, în special în
rândul copiilor nevaccinaţi sau cu schemă incompletă cu vârsta
sub 5 ani. Vaccinarea
împotriva rujeolei a evitat însă aproape 59 de milioane de decese în
perioada 2000 -2024.
Conform datelor OMS, în anul 2024, 84% dintre copii au primit 1 doză
de vaccin rujeolic până la a doua aniversare, iar 76% dintre copii au
primit 2 doze. Până la sfârşitul anului 2024, 191 de state membre au
inclus o a doua doză de vaccin împotriva rujeolei în programele lor naţionale
de imunizare.2
În România, imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1979 iar în prezent se realizează prin
administrarea vaccinului combinat rujeolă–rubeolă–oreion (ROR),
introdus în calendarul naţional de vaccinare în anul 2004.
În anii care au urmat implementării sale acoperirea vaccinală
s-a menţinut constant peste nivelul de 95%, prag recomandat de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii pentru prevenirea transmiterii
bolii.
Potrivit datelor furnizate de INSP, începând cu anul 2010 s-a înregistrat
o scădere progresivă a acoperirii vaccinale, astfel încât, în anul
2024, aceasta a ajuns la 80,8% pentru prima doză şi la 69,4% pentru a
doua doză de vaccin ROR. Această tendinţă descendentă
este pusă, parţial, pe seama reducerii încrederii populaţiei în
beneficiile vaccinării, reflectată prin creşterea numărului
de refuzuri parentale privind vaccinarea copiilor.3
Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai
cost-eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a promova
sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii.
Calendarul Naţional
de Vaccinare din România este un instrument de prevenţie
şi un program foarte valoros, obiectivul
vaccinărilor incluse în Calendarul Naţional de Vaccinare fiind de a
proteja sănătatea populaţiei împotriva principalelor boli
transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.
Aceste boli sunt:
rujeola, rubeola şi oreionul, hepatita B, tuberculoza, tetanosul,
difteria, tusea convulsivă, poliomielita,
infecţiile cu Haemophilus influenzae
tip B şi infecţiile pneumococice.4
Deşi
beneficiile vaccinării sunt reale şi dovedite, ratele de vaccinare
rămân sub nivelurile optime în unele comunităţi, ceea ce
împiedică instalarea „imunităţii de grup”. Prin intermediul
acestei campanii urmărim realizarea unor activităţi care să
contribuie la reducerea acestui decalaj, prin educaţie şi informare ţintită:
·
Sesiuni educaţionale: mese rotunde,
sesiuni educative, ateliere de lucru interactive pentru părinţi şi
profesionişti din sistemul educaţional.
·
Workshop-uri: sesiuni de lucru
interactive pentru profesionişti din sistemul educaţional şi din
sistemul de sănătate pentru identificarea modalităţilor
optime prin care părinţii pot să fie mai bine informaţi în
ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea vaccinării.
·
Acţiuni
la nivelul comunităţilor vulnerabile: implicarea
asistenţilor medicali comunitari şi mediatorilor sanitari,
mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative şi
pentru a răspunde întrebărilor populaţiei.
·
Implicarea
mass-media: pregătirea de materiale informative care să
poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul
Institutului National de Sănătate Publică, website-urile Direcţiilor
Judeţene de Sănătate Publică) participarea profesioniştilor
la emisiuni radio sau de televiziune, pentru ca mesajele să fie transmise
către o audienţă cât mai largă.
·
Programe la
nivelul şcolilor: Realizarea de parteneriate la nivelul şcolilor
pentru desfăşurarea de acţiuni informative cu implicarea
părinţilor.
Institutul Naţional
de Sănătate Publică şi Direcţiile de
Sănătate Publică judeţene atrag atenţia asupra
importanţei respectării recomandărilor medicale în ceea ce priveşte
vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este
modalitatea sigură, eficientă şi rapidă prin care putem
să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot determina
apariţia unor complicaţii severe, inclusiv a decesului. Prin
vaccinare, putem evita atât apariţia bolii la copii, cât şi a
formelor severe, a complicaţiilor cu episoade de internare sau a deceselor
produse de boli pentru care există metode sigure şi eficiente de
prevenire.”
Cum vă
puteţi implica în desfăşurarea acestei campanii?
Oamenii din
comunităţi se pot implica activ în această campanie prin
participarea la evenimentele locale care se vor organiza, prin distribuirea
materialelor informative şi a informaţiilor primite şi prin
încurajarea familiei şi a prietenilor de a-şi vaccina copiii.
Surse
1.
vaccination-info.europa.eu/ro/despre-vaccinuri/beneficiile-vaccinarii
2.
www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage
3. Analiza date supraveghere – Institutul
Naţional de Sănătate Publică
4. Programul Naţional de vaccinare
aprobat prin HG nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de
sănătate publicat în Monitorul Oficial al României, conform Ordinului
ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate publică publicat în Monitorul Oficial al României,
partea i, nr. 320 bis/1.iv.2022
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 3/03.02.2026
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului
- 4 februarie 2026 - Uniţi prin unicitate -
În fiecare an, 4 februarie este marcată ca
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se
împlinesc douăzeci şi şase de ani de la semnarea, pe 4 februarie
2000, a Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST
CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu
(WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la
baza consolidării eforturilor internaţionale în combaterea acestei
patologii majore de sănătate publică.
Conform Sistemului European de Informaţii cu
privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul
că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată,
pulmonar şi gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de
cancer şi 50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul
Uniunii Europene.
Proiecţiile indică faptul că
îmbătrânirea populaţiei va avea un impact semnificativ asupra
incidenţei cancerului până în anul 2040, cele mai importante
creşteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică urinară la
bărbaţi (+28%) şi al cancerului pancreatic la femei (+24%).
Impactul asupra mortalităţii este şi mai accentuat, cu o
creştere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de
cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori
frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20% şi
+40%.
La nivel global, creşterea rapidă a
incidenţei cancerului reflectă atât îmbătrânirea şi
creşterea populaţiei, cât şi modificările în expunerea la
factori de risc, mulţi dintre aceştia fiind asociaţi cu
dezvoltarea socioeconomică. Fumatul, consumul de alcool şi obezitatea
sunt factori determinanţi majori ai poverii cancerului, iar poluarea
aerului rămâne unul dintre cei mai importanţi factori de risc de
mediu.
În rândul bărbaţilor din România, cele mai
frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul
pulmonar, cancerul colorectal şi cancerul vezicii urinare, reprezentând
58% din totalul cancerelor bărbaţilor (comparativ cu 59% la nivelul
UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer sunt: cancerul de sân, cancerul colorectal
şi cancerul de col uterin.
În anul 2024, 46.738 de persoane din ţara
noastră şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului,
evidenţiind impactul semnificativ al acestei patologii asupra
sănătăţii populaţiei. Cancerele cu cea mai mare rata
de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal şi
prostată în rândul bărbaţilor şi cancerul de sân, de
colorect şi de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor,
incidenţa şi prevalenţa cancerului în România s-au situat sub
media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o
capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut
la investigaţii şi la tratament. .
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului
– 4 februarie 2026, marcând tema campaniei internaţionale „United
by Unique” (Uniţi prin unicitate), promovată de către
Uniunea Internaţională pentru Controlul Cancerului (Union for
International Cancer Control - UICC), este un moment dedicat
conştientizării impactului cancerului în comunitate şi
necesităţii intensificării acţiunilor de prevenţie, diagnostic
precoce, tratament şi sprijin pentru fiecare persoană afectată.
Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 - 2027
plasează oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că
experienţă fiecărei persoane legată de cancer este
unică. Campania promovează sisteme de sănătate echitabile
şi centrate pe oameni, care răspund nevoilor individuale ale
persoanelor şi comunităţilor, şi face apel la acţiune
colectivă şi coordonată a profesioniştilor din
sănătate, familiilor, prietenilor şi întregii comunităţi
pentru reducerea impactului global al cancerului.
Pentru a combate eficient această patologie este
nevoie de creşterea nivelului de informare privind
factorii de risc şi importanţa prevenţiei, de promovarea
accesului echitabil la programe de screening şi diagnostic precoce, de
susţinerea accesului egal la tratamente inovative şi personalizate,
precum şi dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor individuale, care
să încurajeze solidaritatea şi sprijinul pentru pacienţi,
supravieţuitori şi familiile acestora.
Această boală, cu un debut adesea insidios
şi dificil de recunoscut, rămâne una dintre cele mai temute
afecţiuni ale prezentului, din cauza impactului profund asupra vieţii
oamenilor. Totuşi, cancerul este în mare măsură prevenibil,
poate fi depistat timpuriu şi tratat cu şanse mult mai bune de
vindecare. Se estimează că multe tipuri de cancer pot fi prevenite
sau tratate eficient dacă sunt depistate la timp, iar un procent important
(30% - 50%) dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc
şi prin acces la servicii medicale adecvate.
Prevenţia reprezintă cea mai eficientă
strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului
oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane,
fără a necesita cunoştinţe speciale sau îndrumări
suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este
esenţială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau
renunţarea la acesta, menţinerea unei alimentaţii echilibrate,
practicarea regulată a activităţii fizice pentru păstrarea
unei greutăţi corporale adecvate şi abţinerea de la
consumul de alcool.
În plus, prevenţia secundară, prin
depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de
screening şi controalele medicale periodice permit identificarea celor mai
frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce creşte
considerabil şansele de supravieţuire şi de vindecare.
Pentru a răspunde eficient provocărilor
generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul
Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea
nr. 293/2022, document strategic de referinţă pentru perioada
2023 –2030, aliniat la Planul European
de Combatere a Cancerului şi la recomandările Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii. Implementarea programelor pilot de
screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul
colorectal reprezintă paşi importanţi în direcţia
depistării precoce şi a creşterii şanselor de diagnostic
timpuriu şi tratament eficient. De asemenea, prin Programul
Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri structurale europene pentru
modernizarea infrastructurii de diagnostic şi tratament oncologic, precum
şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor
medicale.
Institutul Naţional de Sănătate
Publică este implicat activ în elaborarea şi implementarea
politicilor şi programelor de prevenţie, screening şi cercetare
în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de
sănătate publică centrat pe oameni şi orientat spre
rezultate.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva
Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Naţional de Sănătate
Publică se alătură eforturilor europene şi
internaţionale de informare şi conştientizare a impactului
cancerului asupra societăţii şi invită profesioniştii
din domeniul sănătăţii şi populaţia generală
să se implice activ în promovarea prevenţiei, a unui stil de
viaţă sănătos şi a sprijinului acordat persoanelor
afectate de cancer.
Fiecare experienţă este unică!
Bibliografie
1.
https://www.worldcancerday.org/the-campaign
2.
https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/
3.
OECD/European
Commission (2025), Profil de ţară privind cancerul: România 2025,
Profiluri de ţară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD
Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
4.
OECD/European
Commission (2025), EU Country Cancer Profiles Synthesis Report 2025, EU Country
Cancer Profiles, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.
5.
https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
6.
https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024
11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf
7.
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 2/15.01.2026
Campania de promovare a
sănătăţii mintale „Bunăstarea emoţională vs.
dependenţa digitală”
Institutul Naţional de
Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de
Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti
lansează campania naţională de informare, educare şi
conştientizare dedicată promovării sănătăţii
mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o iniţiativă
esenţială pentru a aborda escaladarea provocărilor de
sănătate mintală generate de utilizarea problematică a
mediului digital.
Sub sloganul „FII CONȘTIENT!
VIAŢA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINŢE OFFLINE!”, campania
urmăreşte:
·
Creşterea
gradului de conştientizare a populaţiei şi un apel
direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale,
având în vedere impactul său crescut asupra sănătăţii
mintale şi bunăstării, copiii şi tinerii fiind cei mai
afectaţi.
·
Promovarea
comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea
populaţiei să investească în alternative offline la
divertismentul bazat pe ecrane.
Tendinţele recente confirmă o legătură îngrijorătoare
între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea
indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor
şi tinerilor.
Organizaţia
Mondială a Sănătăţii subliniază magnitudinea
problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o
tulburare mintală, iar un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse
între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală
diagnosticată1.
Gravitatea
situaţiei este reflectată de faptul că tulburările mintale,
precum depresia şi anxietatea, sunt o cauză majoră de boală
şi dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în
contextul siguranţei: la nivel global, suicidul este a doua cauză
principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15
şi 29 de ani2.
Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte
de pandemie unul din şase europeni suferea de probleme de
sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că
această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare
a sănătăţii mintale3. Astfel, s-au inclus
iniţiative pentru promovarea bunăstării digitale şi
ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul
online, urmare a tot mai multor studii care documentează că
mulţi adolescenţi au devenit dependenţi de platformele de
socializare, adesea în detrimentul sănătăţii lor mintale4.
Pe
plan naţional, statistici relevante arată că peste 22.000
de copii şi adolescenţi din România5 au fost
înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar
incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de
vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.
În România, un studiu realizat de UNICEF România în
2025 pe adolescenţi6, la fel ca şi rapoartele constante
ale Salvaţi Copiii România7, a confirmat o asociere puternică
între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi scăderea
stării de bine, cu apariţia dezechilibrelor emoţionale. Mai
mult, concluziile indică o creştere a riscului de anxietate şi
depresie pentru copii şi tineri, cât şi reducerea comunicării
faţă în faţă. Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi
factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi
ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în
îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de
învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele
viitorului.
Soluţiile pentru menţinerea
bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o
adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervenţiile
multisectoriale şi colaborarea între familie, şcoală şi
servicii de sănătate sunt esenţiale.
Prin parteneriate ale instituţiilor de
învăţământ cu organizaţii şi comunităţi de
psihologi pot fi dezvoltate ghiduri şi ateliere de lucru în şcoli,
transformând obiceiurile compulsive în alegeri conştiente. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinţilor
şi îngrijitorilor, axat pe înţelegerea şi susţinerea
sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor,
dezvoltat de Institutul pentru Studiul şi Tratamentul Traumei, în
parteneriat cu UNICEF şi Fundaţia Romanian Angel Appeal, care
oferă perspective fundamentate ştiinţific şi instrumente
practice8.
Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează
opt acţiuni prioritare9 pentru a promova şi proteja
sănătatea mintală şi bunăstarea tinerilor în mediile
digitale şi pentru a atenua potenţialele daune legate de
reţelele sociale, inteligenţa artificială şi alte
tehnologii digitale, dintre care cele mai critice sunt:
• reglementarea
designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute
să fie adictive şi nocive;
• responsabilizarea
industriei şi a intereselor comerciale;
• bunăstarea
digitală să devină o prioritate naţională de
sănătate publică;
• investiţia
în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.
Închide ecranul pentru a deschide lumea!
Bunăstarea se încarcă din
conexiunea reală cu oamenii, nu din reţea.
[1]
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health
2 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/mental-health/#:~:text=%C3%8Entr%2Dun%20raport%20recent%2C%20UNICEF,cu%2023%25%20din%20popula%C8%9Bia%20adult%C4%83.
3
https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro
4
https://raportuldegarda.ro/ehu-strategia-ue-sanatate-mintala-preventia-reducere-stigmatizare-bunastare-digitala-tineri/
5
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf
6 https://www.unicef.org/romania/ro/documents/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial
7 https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2025-10/peste-60-dintre-preadolescentii-care-au-solicitat-consiliere-probleme-severe-de-sanatate-mintala.pdf
8
https://www.unicef.org/romania/ro/documents/ghid-de-informare-%C8%99i-psihoeduca%C8%9Bie-dedicat-p%C4%83rin%C8%9Bilor-%C8%99i-%C3%AEngrijitorilor-%C3%AEn-sprijinirea
9
https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12187-51959-79685
INSP
COMUNICAT
DE PRESĂ nr. 1/13.01.2026
Gerul
de afară ne poate afecta grav sănătatea - recomandări pentru
populaţie
Având în vedere temperaturile reci înregistrate în
ultima perioadă, facem câteva recomandări generale pentru
populaţie, în scopul prevenirii unor îmbolnăviri sau a apariţiei
unor complicaţii provocate de ger:
Evitaţi expunerile prelungite în aer liber.
Persoanele vârstnice, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice
cardio-vasculare şi respiratorii să evite pe cât posibil aceste
expuneri.
Folosiţi
îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată pentru
a evita degerăturile (o îmbrăcăminte şi o
încălţăminte strâmtă nu sunt recomandate pentru că nu
păstrează căldură).
Purtaţi căciulă, fular şi
mănuşi pentru a vă feri extremităţile care sunt cele
mai mult expuse riscului de îngheţ.
Mersul
pe jos (pentru distanţe mici) este de preferat unor staţionări
prelungite în aşteptarea unui mijloc de transport în comun.
Evitaţi eforturile fizice mari care
suprasolicită organismul.
Asiguraţi-vă o alimentaţie
completă adaptată la vârsta şi activitatea zilnică care
să fie bazată pe o hrană caldă, cu multe legume şi
fructe proaspete ce aduc un aport crescut de vitamine şi minerale, cresc
imunitatea şi ne apară de temutele viroze şi infecţii
respiratorii.
Asiguraţi-vă
hidratarea corespunzătoare din care să nu lipsească supele
calde, ceaiurile vitaminizante.
Folosiţi
(în limita toleranţei) mierea de albine şi usturoiul ca şi
adjuvante naturale împotriva răcelilor.
Evitaţi consumul de alcool (este chiar
periculos), opriţi de la consum, cel puţin pe perioada aceasta,
fumatul şi cafeaua.
Urmaţi corect tratamentul bolilor cronice de care
suferiţi şi nu-l întrerupeţi decât cu acordul medicului; altfel,
există riscul decompensării unor boli grave.
În caz de
apariţie a unor simptome de răceală, degerături
mergeţi la medic, NU încercaţi să vă autotrataţi.
Păstraţi un ambient adecvat în
locuinţă cu temperatură optimă de 22-24 grade; sub 20 grade
intervine stresul asupra organismului făcându-l vulnerabil şi
incapabil să se concentreze sau să se odihnească.
NU
folosiţi aragazul pentru încălzirea locuinţei.
Informaţi-vă
despre starea vremii şi a drumului în cazul în care doriţi să
plecaţi într-o călătorie pentru a evita eventualele surprize.
DSP DOLJ