ANALIZA DE SITUAŢIE

Campania de luptă impotriva HIV/SIDA 2017

 

 

CAPITOLUL I

 

 

DATE STATISTICE (LA NIVEL INTERNAȚIONAL, EUROPEAN ȘI NAȚIONAL ȘI JUDEȚEAN)

 

 

Situația și tendințele la nivel mondial

 

·        HIV continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, de la începutul epidemiei decedând peste 35 de milioane de persoane. (1, 2)

·        La sfârșitul anului 2016, aproximativ 36,7 milioane de persoane trăiau cu HIV. La nivel global, s-au înregistrat 1,8 milioane de persoane infectate în 2016 și 1 milion de decese legate de HIV.

·        Nivelul global de acoperire cu tratament antiretroviral (ART) pentru femeile HIV-pozitive  însărcinate sau care alăptează este de 76%. În 2016, 7 din 10 femei gravide infectate cu HIV (1,1 milioane de femei) au primit ART. (3)

·        OMS raportează că regiunea africană a fost cea mai afectată regiune în 2016, cu 25,6 milioane de persoane care trăiesc cu HIV, reprezentând aproape două treimi din infecțiile noi cu HIV.

·        Se estimează că în prezent doar 70% dintre persoanele cu HIV își cunosc boala. Restul de 30% - 7,5 milioane de persoane -  au nevoie de acces la serviciile de testare HIV.

·        46% din cele 36,7 milioane de persoane HIV-pozitive au primit ART în 2015 (2), iar 19,5 milioane de persoane (54% dintre adulți și 43% dintre copiii care trăiesc cu HIV) au primit din 2016 până în prezent ART. (4)

·        Între 2000 și 2016, noile infecții cu HIV au scăzut cu 39%, iar decesele legate de HIV au scăzut cu o treime, 13,1 milioane de vieți fiind salvate datorită ART în această perioadă. Această realizare a fost rezultatul eforturilor mari depuse de programele naționale HIV sprijinite de societatea civilă și de o serie de parteneri de dezvoltare. (1)


 

 

 

 

Fig. nr. 1. Epidemia HIV la nivel global, 2016

Sursa: OMS (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

 

 

Fig. nr. 2. Persoane care trăiescu cu HIV la nivelul regiunii OMS, 2016

Sursa: OMS (http://www.who.int/hiv/data/en/)


 

 

Fig. nr. 3. Epidemia HIV la nivel global (persoane care trăiesc cu HIV, cazuri noi și decese), 2016

Sursa: OMS (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

 

Fig. nr. 4. Incidența și mortalitatea legată de HIV la nivel global, 1990 - 2016

Sursa: OMS  (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

 

 

 

Fig. nr. 5. Estimarea cazurilor noi HIV la nivel global, 2000 - 2030

Sursa: OMS (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

 

Fig. nr. 6. Estimarea deceselor legate de HIV la nivel global, 2000 - 2030

Sursa: OMS (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

Fig. nr. 7. Estimarea persoanelor care primesc tratament antiretroviral la nivel global, 2000- 2030

Sursa: OMS (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

 

Fig. nr. 8. Cazuri noi HIV la nivel global, pe regiuni, 2015 – 2016

Sursa: OMS  (http://www.who.int/hiv/data/en/)

 

Fig. nr. 9. Decese legate de HIV la nivel global, pe regiuni, 2015 - 2016

Sursa: OMS, http://www.who.int/hiv/data/art_table_2000_2016.png?ua=1

 

Fig. nr. 10 Persoane care primesc terapie antiretrovirală la nivel global, pe regiuni, 2015 - 2016

http://www.who.int/hiv/data/art_table_2000_2016.png?ua=1

Sursa: OMS, http://www.who.int/hiv/data/epi_plhiv_2016_regions.png?ua=1

 


 

DATE STATISTICE PE REGIUNI 2016

 

Estul și sudul Africii         

- În 2016, 19,4 milioane de persoane trăiau cu HIV în Africa de Est și de Sud.

- Femeile și fetele reprezintă 59% din numărul total de persoane care trăiesc cu HIV în regiune.

- Africa de Est și de Sud reprezintă 43% din totalul infecțiilor noi cu HIV.

- În 2016, au existat aproximativ 790.000 de noi infecții cu HIV în Africa de Est și de Sud.

- Incidența HIV a scăzut cu 29% între 2010 și 2016.

- În Africa de Est și de Sud, 420.000 de persoane au murit în 2016 de boli legate de SIDA.

- Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a scăzut cu 42%.

- În Africa de Est și de Sud, 11,7 milioane de persoane au beneficiat de ART (60% din persoanele cu HIV din regiune).

- 67% dintre femeile în vârstă de 15 ani și peste și 51% dintre bărbații de aceeși vârstă au beneficiat de ART în Africa de Est și de Sud, în 2016.

- 6 din 10 persoane aflate în ART trăiesc în Africa de Est și de Sud.

- 77.000 de noi infecții cu HIV au fost înregistrate în rândul copiilor din Africa de Est și de Sud, în 2016.

- Începând cu anul 2010, incidența HIV în rândul copiilor din regiune a scăzut cu 56%. (5, 6)

Asia și regiunea Pacificului

-          În 2016, în Asia și regiunea Pacificului 5,1 milioane de persoane trăiesc cu HIV.

-          În 2016, în regiune au fost estimate aproximativ 270.000 de noi infecții HIV.

-          Incidența HIV a scăzut cu 13% între 2010 și 2016.

-          În Asia și Pacific, în 2016, au murit 170.000 de bolnavi de SIDA.

-          Între 2010 și 2016, numărul deceselor legate de SIDA în regiune a scăzut cu 30%.

-          47% din persoanele cu HIV au beneficiat de tratament.

-          În anul 2016, aproximativ 2,4 milioane de persoane au avut acces la ART.

-          15.000 de noi infecții cu HIV au fost înregistrateîn rândul copiilor din Asia și din regiunea Pacificului, în 2016.

-          Începând cu anul 2010, în rândul copiilor din regiune s-a înregistrat o scădere cu 38% a cazurilor noi de  HIV.

Africa de Vest și Centrală

-          În 2016, în Africa de vest și centrală au existat 6,1 milioane de persoane cu HIV.

-          Femeile reprezintă 56% din numărul total al persoanelor cu HIV din regiune.

-          În 2016, au fost raportate aproximativ 370.000 de noi infecții HIV.

-          Între 2010 și 2016, incidența infecțiilor cu HIV a scăzut cu 9%.

-          În anul 2016 au murit 310.000 de bolnavi de SIDA.

-          Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a scăzut cu 21%.

-          2,1 milioane de persoane au beneficiat de terapia antiretrovirală, reprezentând 35% dintre persoanele care trăiesc cu HIV în regiune.

-          60.000 de noi infecții cu HIV au fost înregistrate în rândul copiilor din Africa de Vest și Centrală, în 2016.

-          Începând cu anul 2010, în rândul copiilor din regiune s-a înregistrat o scădere cu 33% a noilor infecții cu HIV.

America de Sud

-          În 2016, în America Latină existau 1.8 milioane de persoane cu HIV.

-          Aproximativ 97.000 de noi infecții cu HIV au fost înregistrate în regiune, în 2016.

-          Numărul noilor infecții HIV nu a variat între 2010 și 2016.

-          36.​​000 de bolnavi cu SIDA au decedat în America Latină, în anul 2016.

-          Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a scăzut cu 12%.

-          Acoperirea cu tratament a persoanelor cu HIV a fost de 58%, în 2016. 

-          1.800 de noi infecții cu HIV au fost înregistrate în rândul copiilor din America Latină, în 2016. (5, 6).

Caraibe

-          În 2016, în Caraibe erau 310.000 de persoane cu HIV.

-          În 2016, în regiune au fost înregistrate aproximativ 18.000 de noi infecții HIV.

-          9.400 de persoane au murit în 2016 de boli legate de SIDA.

-          Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a scăzut cu 28%.

-          Acoperirea cu tratament a persoanelor cu HIV, în 2016, a fost de 52%.

-          Mai puțin de 1.000 de noi infecții cu HIV au fost înregistrate în rândul copiilor din Caraibe, în 2016.

Orientul Mijlociu și Africa de Nord

-          În 2016, în Orientul Mijlociu și Africa de Nord trăiau 230.000 de persoane cu HIV.

-          În 2016, în regiune au fost estimate aproximativ 18.000 de noi infecții HIV.

-          Incidența infecțiilor cu HIV au scăzut cu 4% între 2010 și 2016. –

-          În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, 11.000 de persoane au decedat în 2016 de boli legate de SIDA.

-          Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a crescut cu 19%.

-          În 2016, acoperirea cu tratament a persoanelor cu HIV a fost de doar 24%. 

-          Au existat 1400 de noi infecții HIV în rândul copiilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord în 2016.

Europa de Est și Asia Centrală

-          În 2016, existau 1,6 milioane de persoane cu HIV în Europa de Est și Asia Centrală.

-          În 2016, în regiune au fost estimate aproximativ 190.000 de noi infecții HIV.

-          Ponderea cazurilor de noi infecții cu HIV a crescut cu 60% între 2010 și 2016;

-          În Europa de Est și Asia Centrală, 40.000 de persoane au decedat în 2016 de boli legate de SIDA.

-          Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a crescut cu 27%.

-          În 2016, acoperirea cu tratament a persoanelor cu HIV din regiune a fost de numai 28%. 

Europa Centrală și de Vest și America de Nord

-          În 2016, existau 2,1 milioane de persoane cu HIV în regiune.

-          În 2016, în regiune au fost estimate aproximativ 73.000 de noi infecții HIV.

-          În regiune, 18.000 de persoane au decedat în 2016 de boli legate de SIDA.

-          Între 2010 și 2016, numărul de decese legate de SIDA în regiune a scăzut cu 32%. (5, 6)

 

Tabel I. Date Regionale HIV/SIDA, la nivel mondial—2016  

 

Regiunea

Persoane care

trăiesc cu HIV (total)

Infecții noi HIV

Decese legate de SIDA (total)

Număr total persoane cu acces la tratament antiretroviral

Total

15 ani și peste

0 – 14 ani

Africa de Est și Sud

19.4 milioane

[17.8 milioane–

21.1 million]

790.000

[710.000–

870.000]

710.000

[630.000–

790.000]

77.000

[52.000–

110.000]

420.000

[350.000–

510.000]

11.7 milioane

[10.3 milioane–

12.1 milioane]

Asia și Pacific

5.1 milioane

[3.9 milioane–

7.2 milioane]

270.000

[190.000–

370.000]

250.000

[180.000–

380.000]

15.000

[7.700–

26.000]

170.000

[130.000–

220.000]

2.4 milioane

[2.1 milioane–

2.5 milioane]

Africa Centrală și de Vest

6.1 milioane

[4.9 milioane–

7.6 milioane]

370.000

[270.000–

490.000]

310.000

[220.000–

410.000]

60.000

[35.000–

89.000]

310.000

[220.000–

400.000]

2.1 milioane

[1.9 milioane–

2.2 milioane]

America Latină

1.8 milioane

[1.4 milioane–

2.1 milioane]

97.000

[79.000–

120.000]

96.000

[78.000–

120.000]

1.800

[1.300–

2.400]

36.000

[28.000–

45.000]

1.0 milion

[896.000–

1.059.000]

Caraibe

310.000

[280.000–

350.000]

18.000

[15.000–

22.000]

17.000

[14.000–

21.000]

<1.000

[<1.000–

1.000]

9.400

[7.300–

12.000]

162.000

[143.000–

169.000]

Orientul Mijlociu și Africa de Nord

230.000

[160.000–

380.000]

18.000

[11.000–

39.000]

17.000

[10.000–

36.000]

1.400

[<1.000–

3.300]

11.000

[7.700–

19.000]

54.400

[47.800-

56.500]

Europa de Est și Asia Centrală

1.6 milioane

[1.4 milioane–

1.7 milioane]

190.000

[160.000–

220.000]

190.000

[160.000–

220.000]

-

40.000

[32.000–

49.000]

434.000

[382.000-

452.000]

Europa de Vest și Centrală și America de Nord

2.1 milioane

[2 milioane–

2.3 milioane]

73.000

[68.000–

78.000]

72.000

[67.000–

78.000]

-

18.000

[15.000–

20.000]

1.7 milioane

[1.5 milioane–

1.9 milioane]

Sursa: http://www.unaids.org/sites/default/files/media_asset/UNAIDS_FactSheet_en.pdf

 


Tabel II. Terapia antiretrovirală la nivel mondial, pe regiuni, 2016

Regiunea

Procentajul adulților (15 ani și peste) cu HIV care primesc terapie antiretrovirală

Procentajul copiilor (0-14 ani) cu HIV care primesc terapie antiretrovirală

Procentajul femeilor gravide care primesc terapie antiretrovirală pentru a evita transmiterea HIV la făt

Africa de Est și Sud

61% [49-69%]

51% [37-63%]

89% [71->95%]

 

Asia și Pacific

47% [31-68%]

40% [25-64%]

35% [17-59%]

 

Africa Centrală și de Vest

36% [25-46%]

22%  [13-29%]

50% [36-64%]

 

America Latină

58% [42-72%]

54% [39-67%]

75% [64-88%]

 

Caraibele

52% [41-60%]

52% [40-63%]

74% [65-84%]

 

Orientul Mijlociu și Africa de Nord

24% [15-41%]

27% [18-48%]

20% [15-41%]

 

Europa de Est și Asia Centrală

27% [21-31%]

-

-

 

Europa de Vest și Centrală și America de Nord

78% [64-87%]

-

-

 

Global

54% [40-65%]

43% [30-54%]

76% [60-88%]

 

Sursa: http://www.unaids.org/sites/default/files/media_asset/UNAIDS_FactSheet_en.pdf

 

Tabel III. Date HIV Globale, 2000– 2016

Ani

2000

2005

2010

2012

2013

2014

2015

2016

Persoane care trăiesc cu HIV

27.7 milioane

[23.2 milioane–

32.3 milioane]

31.0 milioane

[26.0 milioane–

36.3 milioane]

33.2 milioane

[27.6 milioane–

39.2 milioane]

34.3 milioane

[28.5 milioane–

40.3 milioane]

34.9 milioane

[29.0 milioane–

40.9 milioane]

35.5 milioane

[29.5 milioane–

41.6 milioane]

36.1 milioane

[30.2 milioane–

42.2 milioane]

36.7 milioane

[30.8 milioane–

42.9 milioane]

Infecții noi HIV

(total)

3.0 milioane

[2.6

milioane–

3.4 milioane]

2.5 milioane

[2.2

milioane–

2.8 milioane]

2.2 milioane

[1.9

milioane–

2.4 milioane]

2.0 milioane

[1.7

milioane–

2.3 milioane]

2.0 milioane

[1.7

milioane–

2.3 milioane]

2.1 milioane

[1.9

milioane–

2.4 milioane]

1.9 milioane

[1.6

milioane–

2.2 milioane]

1.8 milioane

[1.6

milioane–

2.1 milioane]

Infecții noi HIV

(15 ani și peste)

2.5 milioane

[2.2 milioane–

2.9 milioane]

2.1 milioane

[1.8 milioane–

2.3 milioane]

1.9 milioane

[1.6 milioane–

2.1 milioane]

1.8 milioane

[1.6 milioane–

2.0 milioane]

1.8 milioane

[1.5 milioane–

2.0 milioane]

1.7 milioane

[1.5 milioane–

2.2 milioane]

1.7 milioane

[1.5 milioane–

2.0 milioane]

1.7 milioane

[1.4 milioane–

1.9 milioane]

Infecții noi HIV

(0–14 ani)

460.000

[370.000–

540.000]

430.000

[340.000–

510.000]

300.000

[230.000–

370.000]

270.000

[250.000–

290.000]

220.000

[160.000–

280.000]

190.000

[130.000–

260.000]

170.000

[110.000–

240.000]

160.000

[100.000–

220.000]

Decese legate de SIDA

1.5 milioane

[1.2 milioane–

1.8 milioane]

1.9 milioane

[1.7 milioane–

2.2 milioane]

1.5 milioane

[1.3 milioane–

1.7 milioane]

1.3 milioane

[1.1 milioane–

1.5 milioane]

1.2 milioane

[1.0 milioane–

1.4 milioane]

1.1 milioane

[940.000–

1.3 milioane]

1.1 milioane

[880.000–

1.3 milioane]

1.0 milioane

[830.000–

1.2 milioane]

Persoane  cu tratament  antiretroviral

685.000

[600.000–

710.000]

2.056 milioane

[1.8 milioane–

2.1 milioane]

7.7 milioane

[6.8 milioane–

8.0 milioane]

11.2 milioane

[9.8 milioane–

11.6 milioane]

13.1 milioane

[11.6 milioane–

13.7 milioane]

15.1 milioane

[13.3 milioane–

15.7 milioane]

17.1 milioane

[15.1 milioane–

17.8 milioane]

19.5 milioane

[17.2 milioane–

20.3 milioane]

Resurse disponibile pentru HIV (țări cu venit mic sau mediu)

4.8 miliarde* de dolari americani

9.4 miliarde* de dolari americani

15.9 miliarde* de dolari americani

18.8 miliarde* de dolari americani

19.5 miliarde* de dolari americani

19.2 miliarde* de dolari americani

19.0 miliarde* de dolari americani

19.1 miliarde* de dolari americani

*          Includ țări cu venit scăzut și mediu conform Băncii Mondiale 2012, ** 2013 clasificare

Sursa: http://www.unaids.org/sites/default/files/media_asset/UNAIDS_FactSheet_en.pdf

 


Tabel IV. Indicatori Globali 2016, HIV/SIDA

Adulți și copii care trăiesc cu HIV

36 700 000 [30 800 000 - 42 900 000]

Adulți (15 ani și peste) care trăiesc cu HIV

34 500 000 [28 800 000 - 40 200 000]

Femei (15 ani și peste) care trăiesc cu HIV

17 800 000 [15 400 000 - 20 300 000]

Bărbați (15 ani și peste) care trăiesc cu HIV

16 700 000 [14 000 000 - 19 500 000]

Copii 0 – 14 ani care trăiesc cu HIV

2 100 000 [1 700 000 - 2 600 000]

Adulți 15 – 49 ani (prevalența HIV)

0.8 [0.7 - 0.9]

Femei 15 - 49 HIV (prevalența HIV)

0.8 [0.7 - 1.0]

Bărbați 15 - 49 HIV (prevalența HIV)

0.7 [0.6 - 0.8]

Prevalența HIV la tinere

0.4 [0.2 - 0.6]

Prevalența HIV la tineri

0.3 [0.1 - 0.4]

Adulți și copii nou infectați cu HIV

1 800 000 [1 600 000 - 2 100 000]

Adulți (15 ani și peste) nou infectați cu HIV

1 700 000 [1 400 000 - 1 900 000]

Femei (15 ani și peste) nou infectați cu HIV

790 000 [680 000 - 910 000]

Bărbați (15 ani și peste) nou infectați cu HIV

870 000 [750 000 - 1 000 000]

Copii 0 - 14 nou infectați cu HIV

160 000 [100 000 - 220 000]

Incidența HIV la 1000 locuitori (adulți 15-49 ani)

0.43 [0.36 - 0.49]

Incidența HIV la 1000 locuitori (toate vârstele)

0.26 [0.22 - 0.30]

Adulți și copii decese datorită SIDA

1 000 000 [830 000 - 1 200 000]

Decese datorită SIDA la adulți 15 ani și peste

890 000 [740 000 - 1 100 000]

Decese datorită SIDA la femei 15 ani și peste

370 000 [310 000 - 450 000]

Decese datorită SIDA la bărbați 15 ani și peste

520 000 [440 000 - 630 000]

Decese datorită SIDA la copii 0 – 14 ani

120 000 [79 000 - 160 000]

Orfani datorită SIDA 0 – 17 ani

16 500 000 [13 900 000 - 19 200 000]

Sursa: http://aidsinfo.unaids.org/#menu6

 


 

Tabel V. Testarea HIV și tratamentul la nivel global, 2016

Persoane care trăiesc cu HIV

36 700 000 [30 800 000 - 42 900 000]

Persoane care trăiesc cu HIV care-si cunosc status-ul

25 500 000 [18 800 000 - 31 000 000]

Procentajul de persoane care trăiesc cu HIV care-și cunosc status-ul

70 [51 - 84]

Persoane care trăiesc cu HIV sub tratament cu ART

19 500 000 [17 200 000 - 20 300 000]

Procentaj persoane care trăiesc cu HIV sub tratament cu ART

53 [39 - 65]

Persoane care trăiesc cu HIV  care au stopat loturile virale

16 000 000 [11 800 000 - 19 400 000]

Procentaj persoane care trăiesc cu HIV  care au stopat loturile virale

44      32 - 53]

Sursa: http://aidsinfo.unaids.org/#menu6

 

 

 

DATE STATISTICE PRIVIND INFECȚIA HIV ÎN IULIE 2017

 

·        19,5 milioane de persoane au primit ART în 2016 (53% dintre persoanele HIV-pozitive, 54% dintre adulții peste 15 ani HIV-pozitivi, 43% dintre copiii 0–14 ani și 76% dintre gravidele cu HIV), față de 17,1 milioane în 2015 și 7,7 milioane în 2010.

·        36,7 milioane de persoane la nivel global erau HIV-pozitive în 2016, dintre care 34,5 milioane adulți, 17,8 milioane femei peste 15 ani și 2,1 milioane copii sub 15 ani.

·        1,8 milioane persoane au devenit HIV-pozitive în 2016.

·        În perioada 2009-2010, noile cazuri de infecții cu HIV la adulți au scăzut cu 11% (de la 1,9 la 1,7 milioane).

·        Incidența infecțiilor cu HIV la copii a scăzut cu 47% în perioada 2010-2016 (de la 300.000 la 160.000).

·        1 milion de persoane au decedat datorită SIDA în 2016, comparativ cu 1,9 milioane în 2005 și 1,5 milioane în 2010 și 35 milioane de la începutul epidemiei.

·        76,1 milioane persoane au fost infectate cu HIV de la începutul epidemiei.

·        În 2015, 1,2 milioane (11%) din cazurile de TBC la nivel global au prezentat co-infecție cu HIV.

·        Decesele prin tuberculoză la persoanele HIV-pozitive au scăzut cu 33% în 2015 față de 2005, dar, cu toate acestea, 57% dintre cazurile de co-infecție HIV-TBC nu au fost diagnosticate sau tratate, rezultând 390.000 decese prin tuberculoză la persoanele HIV-pozitive, în 2015.

·        Investițiile, la sfârșitul anului 2016, legate de răspunsul la SIDA, au fost de 19,1 miliarde de dolari americani pentru țările slab dezvoltate și în curs de dezvoltare, resursele fiind de 57%. Programul comun al Națiunilor Unite Privind HIV/SIDA) (UNAIDS) apreciază că suma estimată pentru 2020 va fi de 26,2 miliarde și în 2030, de 23,9 miliarde de dolari. (7)

 


 

Fig. nr. 11. Implementarea Recomandării "Tratează Pe Toți" la adulții și copii care trăiesc cu HIV, iulie 2017

                 

Sursa: OMS (http://aidsinfo.unaids.org/#menu6)

 

 

 

Fig. nr. 12. Testarea HIV în politicile naționale, iulie 2017

                       Sursa: OMS (http://aidsinfo.unaids.org/#menu6)

 

SITUAȚIA HIV/SIDA ÎN ROMÂNIA

 

La data 31 decembrie 2016, situația HIV/SIDA în România era următoarea: 14.349 persoane infectate HIV/SIDA în viaţă dintr-un total cumulativ de 22.095, înregistrate începând din anul 1985. România are în continuare un număr mare de supraviețuitori de lungă durată, din grupa de vârstă 20- 29 ani, care provin din cohorta anilor 1987-1990 (>6.000 de persoane). Conform datelor înregistrate la Unitatea de asistenţă tehnică și management (UATM), numărul persoanelor aflate în tratament, la sfârşitul anului 2016, a fost de 10.942 (90%), dintr-un total de 12.196 aflaţi în evidenţă activă. (11, 12)

 

Tabel VI. Situația infecției HIV/SIDA în România, în perioada 2014 – 2016

 

Indicatori

2014

2015

2016

România

Global

România

Global

România

Global

Persoane care trăiesc cu HIV

15.000 [14.000 – 17.000]

35.500.000 [29.500.000-41.600.000]

16.000 [14.000-17.000]

36.100.000 [30.200.000-42.200.000]

16.000 [14.000 – 18.000]

36.700.000 [30.800.000-42.900.000]

Prevalența HIV

0.1 [0.1-0.1]

0.8 [0.6-0.9]

0.1 [0.1-0.1]

0.8 [0.7-0.9]

0.1 [0.1-0.1]

0.8 [0.7-0.9]

Număr infecții noi HIV

<1000 [<1000-<1000]

1.900.000 [1.700.000-2.200.000]

<1000 [<1000-<1000]

1.900.000 [1.600.000-2.200.000]

<1000 [<1000-<1000]

1.800.000 [1.600.000-2.100.000]

Număr decese prin SIDA

<200 [<200-<500]

1.100.000 [940.000-1.300.000]

<200 [<200-<500]

1.100.000 [880.000-1.300.000]

<200 [<200-<500]

1.100.000 [830.000-1.200.000]

Persoane care trăiesc cu HIV și primesc tratament ARV (%)

63 [56-69]

43 [31-52]

67 [60-74]

47 [35-58]

68 [61-76]

58 [39-65]

Sursa: UNAIDS (http://aidsinfo.unaids.org/#menu6)

 

Tabel VII. Situația infecției HIV/SIDA în România, în perioada 2016 – 2017

 

DATE  GENERALE

31 DECEMBRIE 2016

30 IUNIE 2017

TOTAL HIV/SIDA

(cumulativ 1985-2016)  din care:

22.095

22.520

TOTAL SIDA (CUMULATIV 1985 - 2016)

15.075

15.331

TOTAL HIV (CUMULATIV 1992 - 2016)

7.020

7.189

PIERDUȚI DIN EVIDENȚĂ HIV/SIDA COPII + ADULȚI

687

702

TOTAL DECESE SIDA (1985 - 2016)

7.059

7.163

NUMĂR PACIENȚI HIV/SIDA ÎN VIAȚĂ, DIN CARE

14.349

14.655

0-14 ANI

196

194

15 – 19 ANI

184

166

≥ 20 ANI

13.969

14.295

CAZURI HIV/SIDA NOI DEPISTATE ÎN ANUL 2016

654

303

CAZURI NOI HIV NOTIFICATE

368

171

CAZURI NOI SIDA NOTIFICATE

286

132

DECESE înregistrate în anul 2016 prin fișele de confirmare a cazului HIV/SIDA

189

82

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

Distribuția pe sexe a cazurilor noi de infecție HIV/SIDA a indicat preponderența sexului masculin atât în anul 2016 (72%), cât și în primul trimestru al anului 2017 (78%). (11, 12)

 

Fig. nr.13.  Distribuția pe sexe a cazurilor noi de infecție HIV/SIDA depistate în 2016

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş”

(http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

Fig. nr. 14. Distribuția pe sexe a cazurilor noi de infecție HIV/SIDA depistate perioada 01.01-30.06.2017

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

Distribuția pe sexe și pe grupe de vârstă a cazurilor noi de HIV/SIDA a relevant predominanța grupei de vârstă 20-29 ani, urmată de grupele 30–39 ani și 5–9 ani la 31 decembrie 2016, respectiv  a grupei de vârstă 40-49 ani, urmată de grupele 25-29 ani și 30-34 ani, în primul trimestru al anului 2017. (11, 12)

 

Fig. nr 15. Distribuția pe sexe și grupe de vârste a cazurilor noi de infecție HIV/SIDA depistate

 2016

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

Fig. nr 16. Distribuția pe sexe și grupe de vârste a cazurilor noi de infecție HIV/SIDA depistate in trimestru I 2017

 

Sursa:(http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

Distribuția pe județe a incidenței HIV/SIDA la adulți indică cele mai mari valori în județul Ilfov, urmat de județele Constanța, Argeș și Galați, în anul 2016, respectiv județul Ilfov, urmat de Constanța, Călarași, Iași, Botoșani și Mureș, ultimele patru județe cu un număr egal de cazuri, pentru primul trimestru al anului 2017. (11, 12)

 

 

 

 

 

 

Fig. nr. 17. Distribuția pe județe a cazurilor noi de infecție HIV/SIDA depistate în 2016

 

 

Casetă text: 13Casetă text: 16Casetă text: 12Casetă text: 19Casetă text: 4Casetă text: 11Casetă text: 18Casetă text: 9Casetă text: 21Casetă text: 13Casetă text: 8Casetă text: 13Casetă text: 240Casetă text: 1Casetă text: 8Casetă text: 16Casetă text: 1Casetă text: 10Casetă text: 8Casetă text: 11Casetă text: 2Casetă text: 41Casetă text: 2Casetă text: 13Casetă text: 9Casetă text: 11Casetă text: 13Casetă text: 2Casetă text: 13Casetă text: 10Casetă text: 6Casetă text: 12Casetă text: 5Casetă text: 1Casetă text: 5Casetă text: 1Casetă text: 10Casetă text: 2Casetă text: 10Casetă text: 9Casetă text: 9Casetă text: 1Casetă text: 4Casetă text: 9Casetă text: 1            

 

LEGENDA:

           ADULȚI (> 14 ANI)             COPII (0 – 14 ANI)

 

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. nr. 18. Distribuția pe județe a cazurilor noi de infecție în trimestrul I 2017

 

 

Casetă text: 6Casetă text: 7Casetă text: 3Casetă text: 3Casetă text: 1Casetă text: 100Casetă text: 1Casetă text: 1Casetă text: 5Casetă text: 1Casetă text: 7Casetă text: 3Casetă text: 6Casetă text: 5Casetă text: 2Casetă text: 4Casetă text: 5Casetă text: 2Casetă text: 6Casetă text: 1Casetă text: 10Casetă text: 1Casetă text: 6Casetă text: 4Casetă text: 6Casetă text: 4Casetă text: 11Casetă text: 13Casetă text: 4Casetă text: 5Casetă text: 8Casetă text: 8Casetă text: 6Casetă text: 10Casetă text: 10Casetă text: 8Casetă text: 5Casetă text: 7Casetă text: 2Casetă text: 2Casetă text: 1Casetă text: 1

 

LEGENDA:

          ADULȚI (>14 ANI)             COPII (0–4 ANI)

 

 

 

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL II

REZULTATE  RELEVANTE  DIN  STUDIILE  NAȚIONALE,  EUROPENE  ȘI  INTERNAȚIONALE

                     La data de 24 martie 2017, regiunea europeană a OMS a celebrat Ziua Mondială a Tuberculozei având ca temă co-infecția TBC-HIV. (13)

                     Această temă sprijină eforturile globale de advocacy de a "pune capăt tuberculozei" și de “a nu lăsa pe nimeni în urmă”, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, abordând stigmatizarea, discriminarea, marginalizarea și depășirea barierelor în calea accesării asistenței medicale.

                     Conform Oficiului Regional pentru Europa al OMS și Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cazurile noi de tuberculoză și decesele au continuat să scadă în cele 53 de țări din regiunea europeană a OMS cu 4,3% , respectiv cu 8,5% între 2011 și 2015. În perioada 2011-2015, cazurile noi de co-infecții TBC-HIV au crescut cu 40%. Testarea tuturor pacienților cu co-infecție și asigurarea unui tratament rapid ar putea inversa această tendință negativă.

        La 20 aprilie 2017, Ministerul Sănătății al Federației Ruse și OMS au înființat Grupul de lucru la nivel înalt privind HIV (HLWG/HIV). (14)  HIV este una dintre principalele priorități de sănătate publică din Federația Rusă, unde numărul de noi infecții crește (s-a dublat din 2005, depășind 824.700 cazuri în 2016). HLWG/HIV va funcționa ca un mecanism dinamic și o platformă pentru experții naționali și internaționali în vederea schimbului de cunoștințe și de experiențe cu privire la intervențiile eficiente în tratarea HIV.

·        La data de 17 mai 2017, ILGA-Europe (International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association) și Regiunea europeană a Asociației Internaționale a Lesbienelor, Homosexualilor, Bisexualilor, Transsexualilor și Intersexualilor (LGBTI au lansat pachetul "Rainbow Europe" 2017, pentru a coincide cu Ziua internațională împotriva homofobiei, transfobiei și bifobiei (IDAHOT) . (15) Ca teme luate în discuție s-au remarcat recunoașterea genului în Franța și Norvegia, lupta pentru drepturile civile în Italia, interzicerea terapiei de conversie în Malta, drepturile omului (din Cecenia, de exemplu). Noua Cartografie Rainbow înregistrează progresele din 49 de țări în ceea ce privește legislația și politica din ultimele 12 luni și oferă recomandări specifice privind îmbunătățirea experienței trăite a persoanelor LGBTI în următorul an. (15)

 

Tabel VIII. Harta Rainbow Europe 2017

Harta primelor 3 Rainbow Europe 2017

  Harta ultimelor 3 Rainbow Europe 2017

1.    Malta – 88% 

47. Armenia – 7%

2.    Norvegia – 78%

48. Rusia – 6%

3.    Marea Britanie – 76%  

49. Azerbaijan – 5%

Sursa: https://www.ilga-europe.org/resources/news/latest-news/rainbow-europe-2017-launch

 

                     Implicații clinice și asupra sănătății publice ale detectării acute și rapide a HIV și a tratamentului: o analiză a domeniului, autori: Rutstein SE et al. Journal of the International AIDS Society 2017, 20:21579 - articol publicat în Jurnalul Societății Internaționale de SIDA, iunie 2017. (16) Conform articolului, incidența globală neschimbată a HIV poate fi legată de ignorarea infecției acute cu HIV. Studiul s-a axat pe studiile referitoare la țările cu venituri mici și mijlocii publicate în ultimii cincisprezece ani.

                     Din perspectiva sănătății publice, diagnosticul și tratamentul HIV este esențial pentru: reducerea transmiterii prin scăderea încărcăturii virale și intervențiilor comportamentale; îmbunătățirea rezultatelor profilaxiei pre-expunere prin evitarea inițierii tratamentului pentru persoanele seronegative HIV; consolidarea serviciilor partenere prin notificare privind persoanele recent sau probabil expuse HIV. Concluziile studiului: beneficiile examenului clinic și din punct de vedere al sănătății publice sunt incontestabile pentru detectarea și tratamentul infecției acute cu HIV (AHI), dar și pentru barierele de diagnostic și logistice. Inițierea eficientă a ART precoce poate fi hotărâtoare pentru eforturile de eradicare a HIV, dar utilizarea pe scară largă în țările cu venituri mici și mijlocii (low- and middle-income countries-LMIC) necesită instrumente de diagnostic simple și exacte. Studiul de punere în aplicare este esențial pentru a facilita integrarea durabilă a detectării și tratării HIV în sistemele de sănătate existente și va fi esențială pentru evaluarea prospectivă a algoritmilor de testare, diagnosticare și regimurile eficiente de primă linie.

        Noi studii îmbunătățesc procesul de vaccinare pentru subtipurile HIV cele mai commune (comune) în India și Africa, 5 iunie 2017. (17) Conform acestor studii, inițiativa International AIDS Vaccine Initiative (IAVI) demonstrează cum se produc variante de proteine de suprafață HIV. Două lucrări publicate recent în Jurnalul Immunity furnizează informații despre proiectarea vaccinului anti-HIV. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Scripps din SUA și  Centrul Internațional de Anti-Neutralizare al Institutului Internațional pentru Vaccinul împotriva SIDA (IAVI NAC), descriu prima încercare reușită de obținere a unui instantaneu de înaltă rezoluție a unui înveliș exterior al subtipului C sau a unei proteine "spike" de pe suprafața virusului. Până în prezent, cercetătorii au fost capabili să facă acest lucru doar pentru subtipurile A, B și G. În al doilea studiu, cercetătorii au izolat și analizat anticorpii neutralizanți care sunt generați în urma vaccinării maimuțelor cu aceste vaccinuri. Cautând un vaccin mai eficient, oamenii de știință ai IAVI au generat o versiune stabilizată a proteinei din invelișul exterior dintr-un virus subtip C izolat anterior de la un individ indian infectat cu HIV și au generat cristale care au permis determinarea structurii sale atomice. În studiu se menționează că subtipul C al tulpinilor HIV este responsabil pentru majoritatea infecțiilor HIV-1 la nivel mondial. Concluziile prezentate în aceste două studii definesc o foaie de parcurs pentru producerea de vaccinuri pentru subtipul C al variantelor virale HIV. Aceste constatări continuă să fie baza studiilor clinice viitoare cu privire la un vaccin care poate preveni infecția cu tulpini multiple de HIV.

                     În iunie 2017 a fost elaborat Raportul "Zece ani în domeniul sănătății publice 2007-2017", ca o recunoaștere a contribuțiilor OMS la răspunsurile globale la HIV și la hepatitele virale. (18) Pentru a ajuta țările să "accelereze" răspunsul la HIV până în 2020, OMS a emis un nou set de orientări și instrumente de implementare la cea de a 9-a Conferință Internațională a Societății SIDA (IAS 2017), din Franța, în perioada 23-26 iulie 2017. În conformitate cu IAS 2017, la data de 23-26 iulie 2017, OMS a lansat subiecte precum rezistența la medicamente împotriva HIV, tratamentul bolilor HIV avansate, îngrijirea diferențiată, HIV pediatric, profilaxia pre-expuner a infecției HIV și serviciile de testare HIV auto-testare.

        Geneva, 22 iunie 2017 - OMS a publicat o notă informativă privind "Considerații privind adoptarea și utilizarea dispozitivelor de testare multidisciplinară în rețele integrate de laborator". (19) Documentul, elaborat în comun de Programul global de tuberculoză și Departamentul de HIV și Global Hepatitis Program oferă o imagine strategică de ansamblu a principalelor considerații de implementare pentru integrarea diagnosticului folosind dispozitive de testare pentru TBC, HIV și hepatite virale.

        TBC este cauza principală a decesului în rândul persoanelor infectate cu HIV, rezultând 400.000 de decese anual. La nivel mondial, la sfârșitul anului 2015:

-          10,4 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de TBC;

-          36,7 milioane de persoane trăiau cu HIV;

-          25,6 milioane de persoane trăiau cu infecție cronică cu virus hepatitic B; și 71 milioane de persoane trăiau cu infecție cronică cu virus hepatitic C.

-          Coinfectarea (co-infectarea) HIV cu TBC sau hepatită este frecventă în multe populații. (18)

        La 20 iulie 2017, Geneva, OMS a avertizat țările cu privire la tendința crescătoare a rezistenței la medicamentele anti-HIV într-un raport bazat pe studii naționale efectuate în mai multe țări. Organizația avertizează că această amenințare din ce în ce mai mare ar putea submina progresul mondial în tratarea și prevenirea infecției cu HIV, dacă nu se vor lua măsuri timpurii și eficiente. (20) Rezistența la medicamente anti-HIV se dezvoltă atunci când oamenii nu aderă la un plan de tratament prescris, adesea pentru că nu au acces consistent la tratamentul și îngrijirea de calitate. Persoanele cu rezistență la medicamente împotriva HIV (HIV Drug Resistance/HIVDR) vor începe să eșueze în terapie și pot transmite altor persoane, de asemenea, virusuri rezistente la medicamente. Nivelul HIV în sânge va crește, cu excepția cazului în care acestea se schimbă ca urmare a unui regim de tratament diferit, care ar putea fi mai scump și, în multe țări, este încă mai greu de obținut. Raportul 2017 al OMS privind rezistența la medicamente împotriva HIV arată că pre-tratamentul HIVDR (HIV DRUG RESISTANCE) la NNRTI (Non-Nucleoside Reverse Transcriptase Inhibitors) este în creștere și este mai mare în studiile mai recente din toate regiunile OMS (20).  Raportul 2017 al OMS privind HIVDR pre-tratament la Inhibitori Nonnucleozidici de revers transcriptază  (NNRTI) este în creștere, conform celor mai recente studii din toate regiunile OMS.(20).

        Tendința crescătoare a HIVDR poate duce la mai multe infecții și decese. Modelul matematic arată că un număr suplimentar de 135.000 decese și 105.000 de noi infecții ar putea urma în următorii cinci ani dacă nu se iau măsuri.  Costurile de tratament pentru HIV ar putea crește cu încă 650 milioane USD în această perioadă.

        Rezolvarea HIVDR va necesita implicarea activă a unei game largi de parteneri. Un nou plan de acțiune global de cinci ani solicită tuturor țărilor și partenerilor să se alăture eforturilor de prevenire, monitorizare și reacție la rezistența la HIVDR și pentru a proteja progresul continuu către obiectivul de dezvoltare durabilă de a pune capăt epidemiei SIDA până în 2030.

        La Raportul cu privire la rezistența la HIVDR din 2017, OMS a avut coautori Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei și Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din SUA. (20,21)

 

OMS a elaborat șapte linii directoare și instrumentele normative la cea de-a 9-a Conferință Internațională a Societății SIDA privind Știința HIV,  IAS 2017, după cum urmează:

1.      O notă informativă privind testele de diagnostic precoce la sugari pentru a sprijini detectarea în timp util a copiilor cu HIV.

2.      Rezultatele "STAR-autotestarea în Africa", implementarea unei cercetări și elaborarea unui raport asupra testelor de diagnosticare rapidă a HIV  prin autotestare.

3.      O agendă de cercetare prioritară pentru copii și adolescenți pentru a aborda calitatea scăzută a tratamentului și îngrijirilor pentru acest grup.

4.      Noi orientări privind infecția HIV avansată și inițierea rapidă a ART care recomandă screening, tratament și profilaxie pentru infecții oportuniste majore (cum ar fi tuberculoza și criptococoza,  inițierea rapidă a ART și sprijinul aderenței la tratament a persoanelor  cu HIV avansată.

5.      Un raport care prezintă modul în care țările pot oferi servicii de îngrijire diferențiată pentru nevoile diferite ale grupurilor de pacienți.

6.      O actualizare tehnică care să ofere consultanță țărilor cu privire la ce trebuie luat în considerare la trecerea la un nou regim de tratament, inclusiv la dolutegravir DTG.

7.      O notificare privind constatările INSPIRE (Integrating and Scaling up Pmtct -prevention of mother-to-child transmission- though Implementation Research), o colaborare OMS/Guvernul Canadei privind cercetarea în domeniul implementării, care investighează modul în care mamele se pot întoarce pentru continuarea îngrijirii. (21)

 

        Prezentarea inovațiilor prezentate la Ședința Globală Științifică Legată de HIV,  Paris, 2017. (22)

        Noi cunoștințe despre vaccinurile anti-HIV și alte intervenții de prevenire au fost subiectele în cadrul celei de-a IX-a Conferințe Internaționale a Societatii SIDA (IAS) privind știința HIV, în perioada 23-26 iulie la Paris.

         În ultimul deceniu, o creștere constantă a accesului la medicamente antiretrovirale (ARV) a salvat milioane de vieți și a atras atenția în mod considerabil comunității științifice și dincolo de aceasta. La nivel mondial, 19,5 milioane de persoane sunt tratate cu ARV, iar mai multe populații sub-sahariene sunt aproape de îndeplinirea obiectivelor UNAIDS "90-90-90" pentru testarea, tratamentul și supresia virală. Potrivit datelor globale actuale despre SIDA, numărul de decese legate de SIDA a scăzut cu aproape 50% mai puțin față de 2005. Dar, în timp ce accesul la tratament în țările în curs de dezvoltare este crescut, oamenii de știință avertizează că pandemia nu este încă la sfârșit. Nu a existat o scădere corespunzătoare a ratei anuale a infecțiilor noi. Indicatorii demografici sugerează că populația în creștere a tinerilor din Africa Sub-sahariană - grupul cel mai susceptibil la infecție cu HIV - ar putea duce la o creștere a noilor infecții cu HIV, ceea ce îi determină pe mulți să solicite intensificarea cercetării și dezvoltării în domeniul prevenirii HIV.

         Un raport despre monitorizarea prevenirii HIV/SIDA din anii 2000-20016 arată că, în 2016, finanțarea pentru prevenirea HIV/SIDA a fost cea mai mică din ultimul deceniu. Același raport a constatat că investițiile guvernelor europene, care reprezintă doar 6% din sprijinul acordat sectorului public pentru prevenirea cercetării și dezvoltării, au scăzut cu 52% față de vârful din 2009. (22)

         IAS și OMS identifică cele mai critice nevoi de cercetare pentru sugari, copii și adolescenți care trăiesc cu HIV, 23 iulie 2017, Paris, Franța. (23) Cele mai presante lacune in cercetarea necesara pentru imbunatatirea rezultatelor pentru copiii si adolescentii care traiesc cu HIV sunt evidentiate in primele agende de cercetare prioritare globale privind HIV si copiii adolescenti, publicate astazi in cadrul celei de-a 9-a a Conferințe IAS privind Știința HIV (IAS 2017).

         Inițiativa de colaborare internațională a Societății Internaționale pentru SIDA pentru educația și cercetarea pediatrică (CIPHER) și OMS au elaborat noile agende de cercetare prioritare, intitulate  "Cercetare pentru o generație fără SIDA: O Agendă Globală de Cercetare pentru HIV la Copii și Cercetare pentru o generație fără SIDA. O agendă globală de cercetare pentru adolescenții care trăiesc cu HIV". Noile orientări reprezintă un consens internațional cu privire la întrebările prioritare privind testarea, tratamentul și furnizarea de servicii pentru copii și adolescenți care trăiesc cu HIV. Orientarea este concepută pentru a informa activitatea tuturor părților interesate implicate în finanțarea, susținerea sau desfășurarea cercetărilor clinice și operaționale la copii și adolescenți HIV la nivel mondial. (22)

         Testarea HIV și ratele de acoperire cu tratament sunt mai mici la copii și adolescenți decât la adulți. Doar 43% dintre copiii care trăiesc cu HIV au acces la ART, iar doar 43% dintre sugarii expuși la HIV sunt testați la vârsta de două luni recomandată. În 2016, 260.000 de adolescenți au fost infectați cu HIV. Odată cu creșterea și eficiența ART, mai mulți copii care trăiesc cu HIV trec pragul adolescenței și necesită sprijin continuu pentru a rămâne în îngrijire și pentru a adera la ART. (23)   

        MBABANE/Geneva, 24 iulie 2017 - UNAIDS a felicitat Regatul Swaziland, Africa, pentru constatările studiului Swaziland privind măsurarea incidenței HIV (SHIMS 2) și înreigstrarea unei reduceri majore a incidenței HIV între 2011 și 2016. (24)  

        Rata noilor infecții HIV în rândul adulților (cu vârsta cuprinsă între 18- 49 ani) a scăzut la jumătate,  de la 2,5% în 2011 la 1,4% în 2016 (respectiv cu 2% în rândul femeilor adulte și 0,9% pentru bărbații adulți. Acest lucru se suprapune scăderii incidenței în rândul  populației de vârstă 15-49 ani, conform datelor UNAIDS: de la 2,5% [2,3% -2,6%] în 2011 la 1,7% [1,4% -2,0%] în 2016. (24)

 

În 2016, UNAIDS a estimat că 220.000 [200.000-230.000] persoane trăiau cu HIV în Swaziland și că noile infecții cu HIV au fost reduse de la 12.000 [12.000-13.000] în 2011 la 8.800 [7.300-11.000] în 2016. Acoperirea cu ART a mamelor și copiilor cu HIV în Swaziland a fost între 90 și 100% începând din 2011 și a fost estimată la 95% [81% -> 95%] în 2016. În consecință, mai puțin de 1000 copii au fost infectați cu HIV în Swaziland în 2016. (24)

OMS-Europa a organizat cursuri de prelegeri  privind tratamentul și îngrijirea HIV, 28-30 august 2017, Copenhaga, Danemarca. (25)  

OMS-Europa își intensifică sprijinul pentru statele membre în vederea creșterii calității tratamentului și îngrijirii HIV, cu accent pe țările din Europa de Est și Asia Centrală. În cadrul acestui sprijin, experții-cheie naționali vor beneficia de instruire avansată cu privire la cele mai recente linii directoare consolidate privind utilizarea medicamentelor antiretrovirale pentru tratarea și prevenirea infectării cu HIV (2016).

Scopul general al formării Master este de a crea un grup de profesioniști instruiți în țările prioritare relevante din regiune pentru a acționa ca viitor consultanți naționali pentru OMS. În calitate de consultanți,  aceștia vor contribui la consolidarea capacității din sectorul HIV/SIDA și la revizuirea orientărilor și politicilor naționale legate de tratamentul și îngrijirea HIV.

Conținutul instruirii va include ART, co-infecțiile, monitorizarea rezultatelor tratamentului HIV și și furnizarea serviciilor de îngrijire. Instructorii vor prezenta simultan în limbile engleză și rusă.

 

·        Reuniunea managerilor naționali de programe HIV din țările din Europa de Est, Asia Centrală și din afara UE și a Spațiului Economic European (SEE, 25-26 septembrie 2017, Copenhaga, Danemarca. (26)  Această reuniune a intenționat să sprijine țările participante est-europene, din Asia Centrală și din afara Uniunii UE/SEE  să dezvolte și/sau să actualizeze o imagine de ansamblu a strategiilor naționale și a planurilor de acțiune anti-HIV. Vor fi dezbătute cele mai recente dovezi și practici în domeniul prevenirii HIV, testării, tratamentului, îngrijirii și coinfecțiilor co-infecțiilor cu TBC și hepatita C. OMS va furniza cele mai recente date publicate îndrumări relevante.Discuțiile se vor concentra pe:

-          intervenții de prevenire pentru îmbunătățirea impactului și eficacității răspunsului la tratamentul HIV în regiunea europeană a OMS;

-          extinderea testelor HIV și extinderea accesului la tratament;

-          extinderea tratamentului HIV și creșterea necesarului de tratament;

-          consolidarea supravegherii și monitorizării HIV ca bază pentru luarea deciziilor;

-          sustenabilitatea și intervențiile inovatoare pentru răspunsul accelerat al programelor naționale.

 

A 5-a Conferință Internațională privind HIV/SIDA, boli cu transmitere sexuală și ITS (STD-SIDA 2017), planificată la 13-14 noiembrie 2017, Las Vegas, SUA, cu tema Realizarea Controlului Epidemiei HIV. (27) Domeniul HIV/SIDA și bolile cu transmitere sexuală se dezvoltă rapid, iar dezvoltarea lor are efecte uriașe asupra științelor medicale și a produselor farmaceutice. Obiectivul conferinței va fi de a împărtăși descoperirile științifice și aspectele clinice cu privire la infecția HIV și alte infecții retrovirale, diagnosticul și tratamentul HIV, care ar include diferite metode pentru tehnicile de diagnostica al HIV, descoperirea medicamentelor anti-HIV, ITS virale  și bacteriene, precum Herpes, Syphilis, HPV.

Deoarece HIV/SIDA reprezintă o preocupare îngrijorătoare în întreaga lume, STD-SIDA-2017 se va concentra, în principal, pe probleme cum ar fi infecția primară cu HIV, transmmiterea și eradicarea HIV, medicamentele experimentale dezvoltate. STD-SIDA-2017 stabilește platforma perfectă pentru medici, asistenți medicali, farmaciști, psihologi, cercetători în domeniul științelor comportamentale, specialiști în domeniul sănătății, epidemiologi, asistenți sociali care lucrează în domeniul în sectorul îngrijirilor HIV. (27)

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL III.

 

NIVELUL ȘI DINAMICA FENOMENULUI LA NIVEL NAȚIONAL (PE 10 ANI)

 

Distribuția cazurilor HIV/SIDA pe grupe de vârstă și sex la 31 decembrie 2016 (total cumulativ 1985-2016) arată predominanța cazurilor la grupa de vârstă 25-29 ani, urmată de 40-49 ani, la ambele sexe, pentru cape locul trei, la sexul masculin, să se situeze grupa de vârstă 30-34 ani, iar pentru sexul feminin, grupa de vârstă 35-39 ani. (11, 12)

 

Tabel nr. 1.  Distribuția cazurilor HIV/SIDA în viață pe grupe de vârstă și sex la 31 decembrie 2016

GRUPA DE VÂRSTĂ

SEX

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

< 1 AN

0

2

2

1-4 ANI

26

25

51

5-9 ANI

43

38

81

10-12 ANI

20

26

46

13-14 ANI

6

10

16

15-19 ANI

86

98

184

20-24 ANI

320

244

564

25-29 ANI

3506

2956

6462

30-34 ANI

1010

470

1480

35-39 ANI

918

503

1421

40-49 ANI

1346

911

2257

50-59 ANI

628

391

1019

60 ANI ȘI PESTE

469

297

766

TOTAL

8378

5971

14349

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

Pentru primul trimestru al anului 2017, distribuția cazurilor de HIV/SIDA pe grupe de vârstă și sex (total cumulativ 1985-2016)  arată predominanța cazurilor la grupa de vârstă 25-29 ani, urmată de 40-49 ani și de 30-34 ani, la ambele sexe.

 

Tabel nr. 2. Distribuția cazurilor HIV/SIDA în viață pe grupe de vârstă și sex la 30 iunie 2017

GRUPA DE VÂRSTĂ

SEX

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

< 1 AN

2

3

5

1-4 ANI

22

24

46

5-9 ANI

39

43

82

10-12 ANI

19

26

45

13-14 ANI

7

9

16

15-19 ANI

74

92

166

20-24 ANI

289

229

518

25-29 ANI

3463

2894

6357

30-34 ANI

1131

557

1688

35-39 ANI

966

505

1471

40-49 ANI

1432

939

2371

50-59 ANI

654

416

1070

60 ANI ȘI PESTE

506

314

820

TOTAL

8604

6051

14655

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

Distribuția pe sexe și grupe de vârstă a cazurilor de SIDA în anul 2016 (total cumulativ 1985-2016), a evidentiat un număr crescut de cazuri la persoanele de sex masculin și la grupele de vârstă 5-9 ani, urmată de 1-4 ani  și de 30-39 ani,  distribuție care se păstrează și pentru primul trimestru al anului 2017 (total cumulativ 1985-2016, respective 1985-2017). (11, 12)

 

  

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş”  (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 


 

În perioada 2007-2017, cea mai freventă cale de transmitere a HIV/SIDA în România a fost cea heterosexuală (tendința a fost de o scădere realtiv constantă de la 78% în 2007 la 50,4% în 2012, urmată de o creștere la 65% până la data studiului. La calea de transmitere materno-fetală s-au înregistrat două vârfuri de frecvență, în 2010 (4,7%) și în 2013 (3%), pentru ca, în 2016,  să înregistreze cea mai mică valoare din intervalul de studiu (0,7%), valoare care s-a păstrat și la 30 iunie 2017. La homosexuali s-a înregistrat un vârf de frecvență în 2011 (13%), urmat de o scădere până în 2013 și o nouă creștere din 2014, atingând valoarea de 18% în 2016 și 19,5% la 30 iunie 2017. La consumatorii de droguri, incidența bolii a crescut brusc în 2011, cu două vârfuri de frecvență în 2012 (31%) și 2013 (30%), ca apoi să scadă constant, ca în 2016 să ajungă la 15,5% și, la 30 iunie 2017, la 12%, sub nivelul din 2010, dar mult mai ridicată față de anii anteriori. La modalitatea de transmitere combinată (homosexuali/consumatori de droguri), s-au înregistrat trei vârfuri egale de frecvență, în 2013, 2014 și 2015 (1%), ca în 2016 (0,1%) să scadă sub nivelul din 2009, iar la 30 iunie 2017 să atingă 0,3%. Calea de transmitere necunoscută a înregistrat o scădere constantă până în 2011 (4%), o creștere ușoară în 2012, apoi scădere constantă, ca în 2016 să atingă 1,2%, iar la 30 iunie 2017, 1,6%. (11, 12)

Tabel nr. 3.  Tendințe în calea de transmitere a HIV/SIDA în România în perioada 2007- 30 iunie 2017

 

CALEA DE TRANSMITERE

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

30 iunie 2017

MATERNO-FETALĂ

9 (2%)

13

(2,3%)

23 (4,2%)

27 (4,7%)

22 (3%)

21 (2,3%)

28 (3%)

17 (2%)

19 (2,3%)

5 (0,7%)

5 (0,7%)

BSB (bărbați care fac sex cu bărbați)

20 (4%)

43 (7,7%)

51 (9,2%)

66 (11,5%)

103 (13%)

98 (11%)

100 (10,4%)

138 (15%)

125 (15%)

132 (18%)

59 (19,5%)

CDI (consum de droguri pe cale intravenoasă)

6 (1%)

4 (1%)

11 (2%)

17 (3%)

152 (19%)

281 (31%)

288 (30%)

185 (21%)

162 (20%)

113 (15,5%)

37 (12%)

BSB/CDI

 

 

1 (0,2%)

1 (<0,2%)

7 (1%)

7 (0,8%)

9 (1%)

9 (1%)

9 (1%)

1 (0,1%)

1 (0,3%)

HETEROSEXUALĂ

367 (78%)

423 (76%)

417 (75,4%)

428 (75%)

468 (60%)

457 (50,4%)

523 (54%)

529 (59%)

484 (58,7%)

471 (64,5%)

196 (65%)

NECUNOSCUTĂ

69 (15%)

73

(13%)

50 (9%)

33 (6%)

29 (4%)

42 (4,6%)

15 (1,6%)

21 (2%)

25 (3%)

9 (1,2%)

5 (1,6%)

TOTAL

471

556

553

571

781

906

963

899

824

731

303

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş

(http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

Dintre căile de transmitere a infecției HIV/SIDA la copii, în 2016 a predominat cea nozocomială, urmată de infecția prin s(ânge și derivate, la ambele sexe, situație care se păstreză și în primul trimestru al anului 2017. (11, 12)  

Dintre căile de transmitere a infecției HIV/SIDA la adulți, în anul 2016 a predominat cea heterosexuală, urmată de calea de transmitere necunoscută și de consumatorii de droguri, la sexul masculin, iar la sexul feminin calea heterosexuală, (calea de transmitere) necunoscută și transmiterea prin sânge și derivate, situație care se păstreză și în primul trimestru al anului 2017. (11, 12)

Calea de transmitere materno-fetală la copii prezintă creștere constantă din 1999 până în 2005, apoi o scădere până în 2007, urmată de o nouă creștere cu două vârfuri egale, în anii 2010 și 2013 (câte 27 cazuri), pentru ca apoi să înregistreze o scădere accentuată, ajungând în 2016 la nivelul din anul 2000. (11, 12)

 

       

                       

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

    Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

                      

                        Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş” (http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

           

                        Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş

(http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

        

            Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Balş

(http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf)

 

 

CAPITOLUL IV.

 

EVIDENȚE  UTILE  PENTRU  INTERVENȚII  LA  NIVEL  NAȚIONAL,  EUROPEAN  ȘI INTERNAȚIONAL

 

Ghidurile consolidate OMS pe 2017 privind monitorizarea pacienților HIV centrată pe persoane și supravegherea cazurilor și ghidul OMS privind utilizarea medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul HIV vizează să ajute țările să pună în aplicare indicatorii strategici pentru HIV și ghidul OMS privind utilizarea medicamentelor antiretrovirale pentru tratamentul HIV în sistemele de monitorizare a pacienților HIV și sistemele de informare în sănătate. (28) Acest document tehnic oferă o privire de ansamblu asupra recomandărilor-cheie din ghidurile naționale care prezintă noile orientări și evidențiază importanța efectuării unei analize de situație care să ghideze implementarea acestora.

 

RECOMANDĂRI MAJORE ÎN ORIENTĂRI ȘI RECOMANDĂRI PRINCIPALE NAȚIONALE

 [1] Set minim de date minime pentru îngrijirea pacientului. Țările ar trebui să colecteze un set minim de date standard pentru îngrijirea și managementul persoanelor confirmate ca fiind HIV-pozitive, pentru a raporta indicatorii regionali, naționali și globali pentru monitorizarea și gestionarea programelor.

[2] "Tratarea tuturor". În concordanță cu recomandarea OMS și în funcție de orientările naționale, odată ce a fost atinsă acoperirea ART de 90%, țările ar trebui să treacă de la utilizarea registrelor pre-ART și colectarea indicatorilor de îngrijire HIV la utilizarea registrelor ART și scăderea indicatorilor.

[3] Simplificarea instrumentelor. Pentru sistemele pe suport de hârtie, instrumentele de monitorizare a pacientului (carduri, registre și rapoarte) ar trebui simplificate și standardizate. (29)

[4] Integrarea și legăturile. Ar trebui creat un card pentru pacienții cu HIV confirmat și ulterior să intre în îngrijire, iar registrele ART ar trebui să fie păstrate. Cardul HIV ar trebui să facă parte din dosarul pacientului sau al pașaportului și ar trebui să fie integrat în asistența medicală primară.

[5] Revizuirea calității datelor și utilizarea acestora pentru calitatea asistenței medicale. Fiecare țară ar trebui să efectueze o revizuire periodică a sistemului de monitorizare a pacienților pentru a colecta indicatori  indicatori-cheie suplimentari cheie naționali, inclusiv pentru rezistența la medicamente împotriva HIV (HIVDR).

[6] Standardizarea evenimentelor și indicatorilor santinelă. Țările ar trebui să colecteze informații de bază privind un set standardizat de evenimente si indicatori santinelă, incluzând, cel puțin, cele șase evenimente cascadă cheie descrise în aceste orientări.

[7] De-duplicarea înregistrărilor pentru a sprijini facilitățile și pentru a îmbunătăți calitatea datelor. Supravegherea cazurilor HIV ar trebui să ofere un număr de copii duplicat persoanelor diagnosticate și persoanelor tratate pentru raportare.

[8] Analiza situației de țară. Îmbunătățirile aduse supravegherii cazurilor HIV, monitorizării pacienților și identificatorilor unici ar trebui să se bazeze pe o analiză a situației țărilor care identifică și pe îmbunătățirea costurilor implementare.

[9] Diagnosticul HIV și monitorizarea pacienților. Supravegherea cazurilor HIV ar trebui să înceapă cu diagnosticarea HIV și să se bazeze pe sistemele existente de monitorizare a pacienților.

[10] Datele populației-cheie. Datele colectate în mod curent pot fi folosite pentru a descrie accesul populațiilor- cheie la servicii. Totuși, confidențialitatea și securitatea sunt esențiale atunci când se colectează date referitoare la populația-cheie, fie în monitorizarea pacienților, fie în sistemele de supraveghere a cazurilor. Înregistrările pacientului nu ar trebui să includă categoria populația-cheie și orice informație colectată ar trebui utilizată pentru a sprijini gestionarea pacientului.

[11] Promovarea și utilizarea identificatorilor unici care înlocuiesc numele în evidențele pacienților cu HIV stabilite în cadrul programului național HIV. Acest cod anonim ar trebui să fie atașat de dosarele medicale. OMS oferă definiții și exemple de identificatori unici.

[12] Tranziția progresivă de la sisteme de suport de hârtie la sistemul electronic pentru pacienți. Țările ar trebui să folosească o abordare pe etape a modului în care datele pacientului și ale monitorizării cazurilor pe suport de hârtie vor fi introduse electronic, pe baza disponibilității resurselor.

[13] Consolidarea și stabilirea unor niveluri diferite de securitate a datelor prin baze de date și politici solide pentru a proteja securitatea și confidențialitatea în funcție de riscurile și beneficiile individuale.

[14] Investiții în sistemele de date și asigurarea interoperabilității. Țările ar trebui să investească în sisteme de date solide și sigure: consolidarea interoperabilității bazelor de date electronice și opțiunea pentru standardele open-source pentru sistemele de date.

[15] Utilizarea de date individuale pentru a îmbunătăți programele și asistența medicală pe termen lung. OMS recomandă ca datele să fie legate de îmbunătățirile programului și să se colecteze dovezi ale acestor îmbunătățiri. (29)

 

20 iunie 2017 - OMS lansează noi ghiduri consolidate privind monitorizarea pacienților HIV pe bază de persoană și supravegherea cazurilor la un atelier de lucru cu țările africane din Harare, Zimbabwe. (30)   

Liniile directoare promovează o nouă abordare, concentrând datele despre HIV asupra persoanei care are nevoie de îngrijire, în loc să separe zone de servicii precum serviciile de testare, tratament și reținere. Scopul lor este de a ajuta țările să construiască date de sănătate pentru a furniza servicii de sănătate pe parcursul vieții unei persoane, oferind beneficiile integrale ale asistenței centrate pe persoană, abordând în același timp problemele de securitate și confidențialitate din jurul datelor. Punerea în aplicare a acestor ghiduri va îmbunătăți munca și viața lucrătorilor din domeniul sănătății și a pacienților în multe moduri.

Punerea în aplicare a noilor ghiduri orientate spre monitorizare pe persoane poate ajuta programele naționale să atingă mai multe obiective de sănătate:

• Îmbunătățirea calității și impactului pentru atingerea obiectivelor HIV: sistemele de date vizează îmbunătățirea legăturilor dintre serviciile HIV - de la diagnostic până la suprimarea încărcăturii virale - pentru a atinge țintele de 90-90-90 până în 2020.

• Date pentru serviciile centrate pe persoană: sistemele de date vizează combinarea asistenței clinice și comunitare, sprijinind îngrijirea flexibilă și diferențiată.

• o mai bună integrare a serviciilor de îngrijire și servicii de sănătate  împotriva HIV: sistemele de date vizează conectarea serviciilor de diagnostic HIV cu serviciile de îngrijire  pe termen lung a pacienților cronici, ceea ce este necesar pentru a sprijini eforturile țării de a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

 

Publicația Ghidurile privind răspunsul HIVDR pre-tratament la medicația anti-HIV,  iulie 2017, supliment al orientărilor consolidate ale OMS privind utilizarea medicamentelor ARV pentru tratarea și prevenirea infecției cu HIV (orientări consolidate ARV ale OMS pe 2017 (31) și studiul Abordarea rezistenței la medicația HIV: tendințe, ghiduri și acțiuni globale, iulie 2017 al OMS (32) au ajuns la următoarele concluzii:

Prevalența ridicată a pre-tratamentul HIVDR (HIV drug resistance) la NNRTI (inhibitor de non-nucleozid revers-transcriptază - non-nucleoside reverse-transcriptase inhibitor) afectează negativ succesul răspunsului la tratamentul HIV și poate pune în pericol atingerea obiectivelor globale de a pune capăt epidemiei de SIDA. Aceste ghiduri sprijină țările în reacția la tratamentul HIVDR la NNRTI pentru a: (1) atinge și menține ținta de tratament a supresiei virale cu 90% în rândul tuturor persoanelor care primesc ART de primă linie,  până în 2020; (2) să abordeze primul obiectiv strategic al Planului global de acțiune al OMS privind rezistența la medicamente împotriva HIV 2017-2021 privind prevenirea și răspunsul la HIVDR.

Creșterea anuală a rezistenței la NNRTI a fost cea mai mare în Africa de Est și cea mai mică în Asia. Sondajele reprezentative la nivel național din 11 țări cu venituri mici și medii efectuate în perioada 2014-2016, au înregistrat o prevalență ridicată a HIVDR pre-tratament în rândul persoanelor la care s-a inițiat tratament cu EFV sau NVP de primă linie, ajungând la 10% sau mai mult în șase țări (Argentina, Guatemala, Namibia, Nicaragua, Uganda și Zimbabwe). În Africa, prevalența rezistenței la NNRTI a fost mai mare de 10% în trei din cele patru țări care raportează date către OMS, pre-tratamentul HIVDR la EFV/NVP  variind de la 8,1% în Camerun la 15,4% în Uganda. În America Centrală și de Sud, rezistența la pre-tratament NNRTI a depășit 10% în trei din șase țări și a variat de la 6,3% în Columbia la 19,3% în Nicaragua. O recentă revizuire sistematică care evaluează prevalența pre-tratamentului HIVDR la 56.044 persoane din 63 de țări cu venituri mici și medii a arătat o creștere semnificativă (P <0,05) a rezistenței la NNRTI în studii recente din toate regiunile OMS. (31)

O subanaliză, care se limitează la studiile de prevalență a populației HIVDR în perioada 2014-2016, a arătat o prevalență a rezistenței la NNRTI de de 10% în Africa de Est, Africa de Sud și America Latină. Această revizuire a constatat, de asemenea, că pre-tratamentul  HIVDR la NNRTI este semnificativ mai mare în rândul persoanelor care inițiază ART de primă linie cu după expunerea anterioară la medicamente ARV (cum ar fi femeile expuse la PMTCT (prevenției transmiterii de la mama la făt) și persoanele care au reluat ART după o perioadă de întrerupere a tratamentului) în toate regiunile OMS.

La sfârșitul anului 2016, răspunsul global la HIV a adus mai mult de 19,5 milioane de persoane în îngrijire și tratament, cu o investiție anuală ce depășește 11 miliarde USD și se se anticipează că 17,2 milioane de persoane vor iniția ART) în următorii ani. Aceste orientări abordează primul obiectiv strategic al Planului global de acțiune al OMS privind rezistența la medicamente împotriva HIV 2017-2021: prevenirea și răspunsul la HIVDR. Planul global de acțiune identifică zonele critice care necesită acțiuni concertate și colective ale organismelor naționale și internaționale interesate privind monitorizarea, prevenirea și răspunsul la HIVDR.

Orientările consolidate ale OMS privind utilizarea medicamentelor ARV pentru tratarea și prevenirea infectării cu HIV (ghidurile consolidate ARV ale OMS pe 2016) recomandă testarea și tratarea tuturor pacienților cu HIV diagnosticat, indiferent de numărul de CD4. Regimul ART de primă linie recomandat adulților și adolescenților, femeilor însărcinate și care alăptează și copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 10 ani se bazează pe inhibitori non-nucleozidici de transcriptază inversă (NNRTI).  În 2016, ART de primă linie cu NNRTI a fost recomandată din cauza siguranței, eficacității, tolerabilității și disponibilității sale ca o combinație cu doză fixă ​​cu fumarat de tenofovir disoproxil (TDF) și lamivudină sau emtricitabină (XTC). Se recomandă, de asemenea, scheme ART de primă linie care nu conțin NNRTI. (31)  

Orientările consolidate ale OMS privind utilizarea medicamentelor antiretrovirale pentru tratarea și prevenirea infecției cu HIV includ recomandări privind monitorizarea de rutină și diagnosticarea eșecului tratamentului. (33)

Pentru evaluarea evaluarea infecției HIV avansate, numărul de CD4 este cel mai bun predictor pentru starea bolii și riscul imediat de deces și, prin urmare, ar trebui utilizat pentru a identifica persoanele care au infecție HIV în fază avansată (număr de CD4 sub 200 celule/mm3). Testele suplimentare recomandate de OMS pentru a sprijini gestionarea pacienților cu boală HIV avansată includ testarea antigenului criptococic și testarea TBC. (33)

 

 

CAPITOLUL V.

 

DATE PRIVIND POLITICILE, STRATEGIILE, PLANURILE DE ACȚIUNE ȘI PROGRAMELE EXISTENTE LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI JUDEȚEAN

 

 

Strategii globale pentru sectorul sănătății pentru HIV, hepatită virală, ITS , 2016-2021.

OMS a elaborat trei strategii globale în domeniul sănătății pentru a acoperi HIV, hepatitele virale și  ITS. Strategiile acoperă perioada 2016-2021 și au fost aprobate de  Adunarea Mondială a Sănătății. La 28 mai 2016, a 69-a Adunare Mondială a Sănătății, OMS a aprobat proiectul de strategii legate de HIV la și a pus bazele proiectului de strategie globală privind sectorul sănătății în domeniul HIV, 2016-2021. (34)

Strategia globală a sectorului sănătății în domeniul HIV, 2016-2021, a OMS se bazează pe realizările sănătății publice legate de răspunsul HIV la nivel mondial, odată cu lansarea Programului privind SIDA în 1986. (34) Încheierea epidemiei de SIDA va necesita o accelerare a răspunsului în următorii cinci ani și apoi o acțiune susținută până în 2030 chiar și după aceea. Acest lucru poate fi realizat numai prin angajament politic reînnoit, alocarea de resurse suplimentare, inovații tehnice și informatice.

Strategia promovează o abordare bazată pe principiile drepturilor omului și ale echității în domeniul sănătății, care va contribui la reducerea noilor infecții cu HIV și a deceselor legate de HIV, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV. Ea va ghida eforturile de accelerare și concentrare a prevenirii HIV, va permite oamenilor să-și cunoască statutul HIV-pozitivi (HIV-pozitiv), să primească ART și îngrijire cuprinzătoare pe termen lung persoanelor care trăiesc cu HIV  și să combată stigmatizarea și discriminarea legate de HIV.

Strategia UNAIDS 2016-2021 este un apel pentru atingerea țintelor de 90-90-90 în ceea ce privește tratamentul, pentru a proteja sănătatea celor 22 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV și care încă nu au acces la tratament. (35)  Este un apel pentru a redresa acoperirea scăzută a tratamentului pentru copiii care trăiesc cu HIV. Strategia se concentrează pe reducerea noilor infecții pentru a înclina traiectoria epidemiei. Responsabilizarea tinerilor, în special a femeilor tinere, este extrem de importantă pentru prevenirea HIV, inclusiv prin stoparea violenței bazate pe gen prin promovarea unor norme sănătoase de gen. Încheierea epidemiei de SIDA va implica progrese în întreaga gamă de drepturi: civile, culturale,  economice,  politice,  sociale, sexuale și reproductive. Apărărea drepturilor tuturor persoanelor - inclusiv a copiilor, a femeilor, a tinerilor, a homosexualilor, a persoanelor care consumă droguri, a lucrătorilor sexuali și a acestora, a persoanelor transsexualilor și a migranților - este esențială pentru asigurarea accesului la serviciile medicale.

Cele cinci direcții strategice care ghidează acțiunile prioritare ale țărilor și ale OMS sunt prezentate mai jos (36):

Direcția strategică 1: Informații pentru acțiunea concentrată (cunoașteți epidemia și răspunsul dvs.)

Direcția strategică 2: Intervenții pentru impact (acoperind gama de servicii necesare).

Direcția strategică 3: Furnizarea de resurse proprii (care acoperă populațiile care au nevoie de servicii).

Direcția strategică 4: Asigurarea sustenabilității (acoperirea costurilor financiare ale serviciilor).

Direcția strategică 5: Inovare pentru accelerare (privind spre viitor).

Strategia conturează o viziune globală, un obiectiv global și un set de ținte globale, toate fiind pe deplin aliniate cu viziunea, obiectivul și obiectivele strategiei multisectoriale UNAIDS și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

-          Viziunea: Zero infecții HIV noi, zero decese legate de HIV si zero discriminare legată de HIV într-o lume în care persoanele care trăiesc cu HIV sunt capabile să trăiască o viață lungă și sănătoasă.

-          Obiectivul: Să pună capăt epidemiei de SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice până în 2030, în contextul asigurării unei vieți sănătoase și a promovării bunăstării pentru toți indivizii, de toate vârstele.

-          Obiective globale pentru 2020: țările au ocazia să facă un salt decisiv pentru a pune capăt epidemiilor lor de SIDA - dacă acționează rapid pentru a atinge aceste obiective ambițioase pentru 2020. Aceste obiective se aplică tuturor: copiilor, adolescenților și adulților; bogați și săraci; femei și bărbați; și toate populațiile cheie. Urmărirea noilor infecții cu HIV este principalul indicator pentru măsurarea progresului în atingerea obiectivului general de a pune capăt epidemiei de SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice până în 2030. (36)

 

OBIECTIVE PENTRU 2020

90% dintre persoanele (copii, adolescenți și adulți) care trăiesc cu HIV își cunosc statutul, 90% dintre persoanele care trăiesc cu HIV care cunosc  statutul sunt tratate și 90% dintre persoanele tratate au suprimat încărcăturile virale. Infecțiile cu HIV noi nu au loc în rândul copiilor, iar mamele sunt în viață și bine. (36)  

1.      90% dintre tineri să posede cunoștințe și capacități de a se proteja de HIV.

2.      90% din femeile și bărbații, în special tineri, care se află în zone cu prevalență ridicată, să aibă acces la servicii de prevenire combinată cu HIV și servicii de sănătate sexuală și reproductivă.

3.      27 de milioane de bărbați în condiții de prevalență ridicată să fie circumciși medical, ca parte integrantă a serviciilor integrate de sănătate sexuală și reproductivă pentru bărbați.

4.      90% dintre populațiile-cheie, inclusiv heterosexualii, homosexualii, persoanele care își injectează droguri, transsexualii, prizonierii, precum și migranții să aibă acces la servicii de prevenire a combinării cu HIV.

5.      90% dintre femei și fete nu trebuie să fie victime ale inegalității și violenței legate de gen pentru a reduce riscul și impactul HIV.

6.      90% dintre persoanele care trăiesc cu HIV care sunt expuse riscului de a contacta HIV și/sau sunt afectate de HIV să nu fie raportată nicio discriminare, în special în domeniul sănătății, educației și locurilor de muncă.

7.      Investițiile financiare globale pentru răspunsul la SIDA în țările cu venituri mici și mijlocii să atingă cel puțin 30 miliarde USD, cu o creștere continuă față de nivelul actual al surselor publice interne.

8.      75% dintre persoanele care trăiesc cu HIV, care riscă sunt expuse riscului și/sau sunt afectate de HIV  să aibă nevoie de protecția socială sensibilă la HIV. (36)  

Țările ar trebui să dezvolte, cât mai curând posibil, obiective și ținte naționale pentru 2020 și după aceea, care ar fi în mod ideal ar trebui să fie ghidate de obiective și ținte globale. Astfel de obiective și ținte ar trebui să țină seama de contextul țării, inclusiv de natura și dinamica epidemiilor naționale de HIV, de populațiile afectate, de structura și capacitatea sistemului de sănătate și a rețeelei comunitare și de resursele care pot fi mobilizate. Obiectivele ar trebui să fie fezabile și bazate pe cele mai bune date disponibile cu privire la situația HIV, tendințele și răspunsurile la tratament și monitorizate printr-un set de indicatori cuantificabili standard. Obiectivele ar trebui să se aplice tuturor.

Programele HIV comprehensive, descrise în Strategia globală a sectorului sănătății privind HIV, vor permite țărilor să prevină HIV, să testeze și să trateze pe toți cei care au nevoie (37). Programele HIV ar trebui să se alinieze la profilurile epidemiologice actuale ale țărilor, iar serviciile ar trebui să fie concentrate acolo unde sunt cele mai necesare. Acest lucru ar spori atât impactul, cât și rentabilitatea serviciilor, într-un moment în care resursele sunt primate.

Ținte:

Decesele legate de HIV:

-          reducerea deceselor globale legate de HIV la mai puțin de 500 000;

-          reducerea cu 75% a deceselor cauzate de tuberculoză în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV;

-          reducerea cu 10% a deceselor prin hepatită B și C în rândul persoanelor coinfectate cu HIV, în conformitate cu obiectivele de mortalitate pentru toți pacienții cu infecții cronice cu virus hepatitic B și C.

Testarea și tratamentul:

-          să se asigure că 90% dintre persoanele care trăiesc cu HIV își cunosc statutul HIV;

-          90% dintre persoanele diagnosticate cu HIV primesc ART;

-          90% dintre persoanele care trăiesc cu HIV și care sunt în tratament ating supresia virală.

Prevenire:

-          reducerea noilor infecții HIV la mai puțin de 500.000;

-          nici o nouă infecție HIV la sugari.

Discriminare:

-          legi, reglementări și politici nediscriminatorii legate de HIV, precum și prevenirea discriminării legate de  HIV în toate sectoarele, în special în ceea ce privește sănătatea;

-          90% dintre persoanele care trăiesc cu HIV și populațiile-cheie să nu raporteze nicio discriminare în sectorul sănătății.

Sustenabilitatea financiară:

-          investițiile financiare globale pentru răspunsul la SIDA în țările cu venituri mici și mijlocii ating să atingă cel puțin 30 miliarde USD, cu o creștere continuă față de nivelul actual al surselor publice interne;

-          să se asigure că toate țările au integrat servicii esențiale pentru HIV în angajamentele politice naționale de finanțare a sănătății.