ANALIZA DE SITUAŢIE

Ziua Mondială a Sănătăţii - 7 Aprilie 2018

Acoperirea universală cu servicii de sănătate – Sănătate pentru toţi!

 

·        Definiţii. Importanţa acoperirii universale cu servicii de sănătate

 

·        Definiţii

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prin acoperirea universală cu servicii de sănătate - (En. Universal Health Coverage – UHC) se înţelege asigurarea accesului tuturor persoanelor la servicii de promovare a sănătăţii, de prevenire a îmbolnăvirilor, curative, de reabilitare şi paliative de o calitate suficientă astfel încât să fie eficiente, menţinând în acelaşi timp o povară financiară cât mai scăzută în rândul populaţiei în urma accesării acestor servicii . 

Această definiţie încorporează trei obiective principale:

·        Echitate în accesul la servicii de sănătate – oricine are nevoie de servicii ar trebui să le poată accesa, nu doar cei care pot plăti;

·        Calitatea serviciilor de sănătate trebuie să fie destul de ridicată astfel încât să îmbunătăţească sănătatea persoanelor care beneficiază de ele;

·        Protejarea populaţiei împotriva riscurilor financiare, prin asigurarea unor servicii de sănătate cu costuri care nu reprezintă o povară sau un prejudiciu financiar .

Acoperirea universală a populaţiei cu servicii de sănătate  a fost una dintrepriorităţile  stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2015, atunci când au fost adoptate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Astfel, în cadrul ODD numărul 3-Sănătate şi bunăstare, se urmăreşte: asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă . Una dintre ţintele specifice pentru atingerea ODD 3 este Atingerea UHC, inclusiv protecţia faţă de riscul financiar, accesul la servicii esenţiale de sănătate de calitate şi accesul la medicamente şi vaccinuri sigure, eficiente, calitative şi la preţuri accesibile pentru toate persoanele . Cei doi indicatori utilizaţi pentru monitorizarea progresului în atingerea acestei ţinte specifice sunt:3.8.1: Nivelul de acoperire a serviciilor esenţiale de sănătate şi 3.8.2: Nivelul de protecţie finaciară în urma utilizării serviciilor de sănătate.

 

Indicatorul 3.8.1. cuprinde 4 categorii de subindicatori, care conţin la rândul lor 16 indicatori specifici, respectiv:

I. Sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului şi copilului (servicii de planificare familială, 4+ vizite medicale prenatale, imunizare DTP3, adresabilitate servicii medicale în cazul copiilor suspectaţi de penumonie);

II. Boli infecţioase (tratament HIV, tratament TB eficient, plase tratate cu insecticid pentru prevenirea malariei, accesul la servicii sanitare de bază-apă potabilă curentă şi canalizare);

III. Boli cronice (prevalenţa absenţei fumatului, tensiunea arterială în valori normale, glicemia a jeun în valori normale);

IV. Capacitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate (numărul de paturi de spital/10.000 de locuitori, numărul de medici/1000 locuitori, numărul de medici psihiatri/100.000 locuitori, numărul de chirurgi/100.000 de locuitori, indexul de capacitate IHR%) ,.

 

Indicatorul 3.8.2 (care cuprinde numărul de persoane asigurate printr-o asigurare socială de sănătate/100 de locuitor)se monitorizează prin intermediul a trei subindicatori, respectiv:

I. Proporţia (%) din populaţie care suportă mai mult de 10% sau 25% din totalul veniturilor gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate;

II. Proporţia (%) din populaţie care este împinsă sub pragul sărăciei (de 1.90$ sau 3.10$ pe zi) ca urmare a cheltuielilor suportate pentru plata serviciilor de sănătate;

III. Creşterea pragului de sărăcie ca urmare a cheltuielilor cu plata serviciilor de sănătate . Această prezentare în detaliu a indicatorilor de evaluare a nivelului de UHC va facilita înţelegerea statisticilor de progres în domeniul UHC la nivel internaţional, european şi naţional, prezentate în continuare.    

Cele trei dimensiuni ale UHC, respectiv disponibilitatea serviciilor de sănătate (eficiente), absenţa poverii financiare şi adresabilitatea în rândul întregii populaţii au fost reprezentate grafic, pentru o mai bună înţelegere, prin intermediul unui cub al acoperirii (serviciilor de sănătate), Fig.1. Fiecare ţară trebuie să încerce să umple cubul, respectiv să extindă procentul din populaţie care are acces la servicii de sănătate, să extindă gama de servicii de sănătate disponibile şi să crească nivelul de finanţare a sistemului de sănătate, scăzând astfel procentul de co-plată sau plată per serviciu care ar trebui să fie suportate de către populaţie . 

 

Servicii de sănătate: ce servicii sunt oferite?

Fondurile actuale disponibile

Includerea altor servicii

Reducerea împărţirii costurilor

Extinderea acccesului la servicii

Populaţie: cine are acces la servicii de sănătate?

Costurile directe, ca proporţie din costul total al serviciilor de sănătate

 

Figura 1. Cele trei dimensiuni ale UHC. Adaptat după Tracking Universal Health Coverage. First Global Monitoring Report. World Health Organization, 2015.

 

·        Importanţa UHC

Accesul la servicii esenţiale de sănătate de calitate şi la protecţie financiară în procesul de accesare a acestor servicii îmbunătăţesc sănătatea populaţiei, cresc speranţa de viaţă, protejează ţările de apariţia unor epidemii, reduc sărăcia şi riscul de foamete, creează locuri de muncă, susţin creşterea economică şi egalitatea de gen. Ţările care investesc în UHC îşi asigură o dezvoltare sănătoasă a capitalului uman naţional. Din acest considerent, în ultimele decenii UHC a devenit o strategie cheie pentru atingerea progresului în ceea ce priveşte indicatorii din sănătate şi din alte domenii de dezvoltare .

 

·        Date statistice la nivel internaţional şi european

 

Progresul în atingerea UHC reprezintă un proces în continuă schimbare, ca răspuns la schimbările demografice, trendurile tehnologice şi epidemilogice, dar şi expectanţele populaţiei (cu privire la calitatea serviciilor de sănătate). Pentru măsurarea progresului ţărilor în atingerea UHC, a fost dezvoltat un indice de acoperire a serviciilor de sănătate (En. UHC service coverage index). Acest indice este calculat prin urmărirea evoluţiei celor 16 indicatori de acoperire cu servicii esenţiale de sănătate . După cum se poate observa din Fig. 2, cel mai ridicat indice al acoperirii serviciilor de sănătate este atins în Asia de Est, America

 

 

de Nord şi Europa (fiecare dintre cele trei zone având un index de 77). Cel mai scăzut indice este identificat în Asia de Sud Est -53 şi respectiv Africa Sub-Sahariană - 42.

 

Figura 2. Indicele de acoperire a serviciilor de sănătate, 2015: conform indicatorului ODD 3.8.1. Preluat din Tracking Universal Health Coverage: 2017 Global Monitoring Report. World Health Organization and the International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 2017.

 

Acest indice se corelează cu rata de mortalitate sub 5 ani, speranţa de viaţă şi indicele de dezvoltare umană. Pornind de la valoarea cea mai scăzută, de 22, a indicelui de acoperire a serviciilor de sănătate şi ajungând la valoarea maximă observată de 86, se poate observa o diferenţă de 21 de ani în speranţa de viaţă, după ce au fost excluse din asociere variabilele de confuzie: produsul intern brut per capita şi media anilor de educaţie în rândul populaţiei adulte.

Acoperirea cu servicii esenţiale de sănătate la nivel mondial s-a îmbunătăţit faţă de anul de referinţă 2000. Chiar dacă nu se pot calcula tendinţe în indexul de acoperire a serviciilor de sănătate (datorită stabilirii de dată mai recentă a acestui index), se poate totuşi aprecia acoperirea medie a unui subset de 9 indicatori (din cei 16) utilizaţi în calcularea indexului. Astfel, se observă o creştere de 1.3% pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din anul 2000 în 2015. Dintre aceşti 9 indicatori cele mai rapide creşteri s-au înregistrat în acoperirea cu tratament HIV anti-retroviral (de la 2% în 2000 la 53% în 2016) şi în utilizarea plaselor tratate cu insecticid pentru prevenirea malariei (de la 1% în 2000 la 54% în 2016) .

A doua componentă esenţială în definirea şi respectiv monitorizarea UHC este reprezentată de povara financiară la care sunt supuşi indivizii ca urmare a accesării serviciilor de sănătate şi care este evaluată prin cei trei subindicatori aferenţi indicatorului ODD 3.8.2, prezentaţi anterior. Astfel, este estimat fapul că în anul 2010, la nivel mondial, 808 milioane de persoane (aprox. 11.7% din populaţia lumii) au plătit din propriul buzunar

 

(En. Out-of-pocket payments) peste10% din venitul total al gospodăriei pentru servicii de sănătate (Fig. 3), în timp ce 179 de milioane (aprox. 2.6% din populaţia lumii) a depăşit cu 25% venitul total al gospodăriei pentru a achita servicii de sănătate. Aceste cheltuieli sunt denumite cheltuieli “catastrofale”, prin impactul negativ major pe care îl au asupra accesului populaţiei la servicii de sănătate.    

În anul 2015, la nivel mondial, a fost înregistrată o incidenţă de 9.2% a plăţilor serviciilor de sănătate care depăşesc cu 10% venitul total al gospodăriei, incidenţa plăţilor care depăşesc cu 25% acest prag fiind de 1,8%, aşadar, ambele valori în scădere faţă de anul 2010.

 

 

Figura 3. Incidenţa plăţilor personale ”catastrofale” pentru servicii de sănătate, care depăşesc cu 10% şi respectiv 25% venitul total al gospodăriei în anul 2010.

Preluat din Tracking Universal Health Coverage: 2017 Global Monitoring Report. World Health Organization and the International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 2017.

 

În ceea ce priveşte situaţia UHC la nivel European, conform raportului de monitorizare a UHC, în Regiunea Europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, s-a înregistrat în anul 2015 un indice de acoperire a serviciilor de sănătate de 73 (doar al treilea cel mai mare, după cel din Regiunea Americilor – 78 şi respectiv Regiunea Pacificului de Vest – 75).

În ceea ce priveşte povara financiară consecutivă accesării serviciilor de sănătate, la nivelul RegiuniiEuropene a OMS, în anul 2000, 6.6% (56.9 mil) din populaţie cheltuia cu 10% mai mult faţă de venitul total al gospodăriei şi 1% (8.4 mil) cu 25% mai mult. În anul 2010, aceste incidenţe erau de 7% (62.2 mil) şi respectiv 1% (8.9 mil) 11.


 

 

·        Date statistice la nivel naţional: dinamica ultimilor 10 ani

 

În România, conform Raportului OMS de monitorizarea progresului în ceea ce priveşte UHC, indicele de acoperire a serviciilor de sănătate era de 72 în anul 2015 (faţă de 73, media în regiunea europeană a OMS), în timp ce incidenţa plăţilor ”catastrofale” pentru servicii de sănătate era de 12% pentru cheltuieli mai mari de 10% din venitul total al familiei şi de 2.3% pentru cheltuieli mai mari de 25% din venitul total al familiei.În Fig. 4 se pot observa nivelurile atinse de România pentru indicatorii specifici care fac parte din subindicatorul numărul I, Sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului şi copilului, respectiv: nivelul de acoperire al serviciilor de planificare familială, numărul de 4+ vizite medicale prenatale, nivelul de imunizare DTP3 şi adresabilitatea serviciilor medicale în cazul copiilor suspectaţi de pneumonie. De asemenea, se poate identifica poziţia României în raport cu ţările vecine sau din regiune şi se poate observa trendul în ceea ce priveşte fiecare indicator, în perioada 2000-2015 (obţinut din analiza unor date primare sau secundare).

Figura 4. Nivelurile şi evoluţia indicatorilor specifici aferenţi subindicatorului Sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului şi copilului, componentă a evaluării progresului către atingerea UHC în România.

Preluat de pe site-ul OMS – Universal Health Coverage Data Portal - http://apps.who.int/gho/cabinet/uhc-service-coverage.jsp

 

După cum se poate observa în Fig. 4, în România s-a înregistrat o evoluţie ascendentă în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor de planificare familială şi o evoluţie staţionară şi uşor descendentă a acoperirii vaccinale DTP3. În ceea ce priveşte numărul vizitelor medicale prenatale şi  adresabilitatea serviciilor medicale în cazul copiilor suspectaţi de pneumonie se poate nota absenţa datelor în evoluţie.

În ceea ce priveşte subindicatorul numărul II, Boli infecţioase, se pot observa (Fig. 5) evoluţii ascendente atât pentru acoperirea populaţională cu tratament HIV, cât şi cu tratament anti-TB eficient, în timp ce accesul la servicii sanitare de bază-apă potabilă curentă şi canalizare înregistrează o evoluţie staţionară în intervalul 2005-2015.

Figura 5. Nivelurile şi evoluţia indicatorilor specifici aferenţi subindicatorului Boli infecţioase, componentă a evaluării progresului către atingerea UHC în România.

Preluat de pe site-ul OMS – Universal Health Coverage Data Portal - http://apps.who.int/gho/cabinet/uhc-service-coverage.jsp

 

Pentru subindicatorul III, Boli cronice (Fig. 6), se pot nota evoluţii relativ staţionare(dar şi absenţa datelor primare) în ceea ce priveşte nivelurile tensiunii arteriale în valori normale şia glicemiei a jeun în valori normale în rândul populaţiei, precum şi o valoare de 87% în ceea ce priveşte prevalenţa standardizată în funcţie de vârstă a adulţilor > 15 ani care nu fumează.

Figura 6. Nivelurile şi evoluţia indicatorilor specifici aferenţi subindicatorului Boli cronice, componentă a evaluării progresului către atingerea UHC în România.

Preluat de pe site-ul OMS – Universal Health Coverage Data Portal - http://apps.who.int/gho/cabinet/uhc-service-coverage.jsp

 

Pentru subindicatorul IV, Capacitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate, se pot observa (Figura 7), în perioada 2000-2015, o evoluţie ascendentă a numărului de paturi de spital/10.000 de locuitori şi a numărul de medici/1000 locuitori, în timp ce pentru numărul de medici psihiatri/100.000 locuitori şi numărul de chirurgi/100.000 de locuitori sunt foarte puţine date disponibile.Nu în ultimul rând, indexul de capacitate IHR, care denotă gradul de siguranţă la nivelul sistemului de sănătate, prezintă o evoluţie sinusoidală.

 

Figura 7. Nivelurile şi evoluţia indicatorilor specifici aferenţi subindicatorului Capacitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate, componentă a evaluării progresului către atingerea UHC în România.

Preluat de pe site-ul OMS – Universal Health Coverage Data Portal - http://apps.who.int/gho/cabinet/uhc-service-coverage.jsp

 

În ceea ce priveşte nivelul poverii financiare în rândul populaţiei în urma accesării serviciilor de sănătate, în România (Fig. 8), proporţia (%) din populaţie care suportă cheltuieli ”catastrofale”, respectiv mai mult de 10% sau 25% din totalul veniturilor gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate a prezentat un trend uşor (dar constant) ascendent în perioada 2000-2012.

Figura 8. Nivelurile şi evoluţia indicatorilor specifici aferenţi subindicatorului Proporţia (%) din populaţie care suportă mai mult de 10% sau 25% din totalul veniturilor gospodăriei pentru plata serviciilor de sănătate, componentă a evaluării progresului către atingerea UHC în România.

Preluat de pe site-ul OMS – Universal Health Coverage Data Portal - http://apps.who.int/gho/cabinet/uhc-service-coverage.jsp


 

 

·        Evidenţe utile pentru intervenţii: ghiduri, recomandări

 

Toate ţările pot lua măsuri pentru a atinge UHC sau pentru a menţine progresul pe care l-au făcut deja. AtingereaUHC necesită consolidarea sistemelor de sănătate. Structurile robuste de finanţare sunt esenţiale. Atunci când oamenii trebuie să plătească cea mai mare parte a costurilor pentru serviciile de sănătate din buzunarele lor, persoanele cu status economic scăzut sunt adesea incapabile să acceseze serviciile medicale de care au nevoie şi chiar şi cei cu un status socio-economic ridicat pot fi expuşi unor dificultăţi financiare în cazul unor boli grave sau de lungă durată. Colectarea fondurilor provenind din surse de finanţare obligatorii (cum ar fi contribuţiile de asigurări sociale) poate elimina riscurile financiare asociate tratamentului bolilor şi în general  serviciilor de sănătate în rândul populaţiilor.

Îmbunătăţirea niveluluide acoperire a serviciilor de sănătate şi a rezultatelor în materie de sănătate depind de disponibilitatea, accesibilitatea şi capacitatea lucrătorilor din domeniul sănătăţii de a furniza o asistenţă integrată, centrată pe calitate. Investiţiile în forţa de muncă din domeniul sănătăţii sunt cele mai necesare şi rentabile măsuri ce pot fi adoptatepentru îmbunătăţirea echităţii în ceea ce priveşte accesul la serviciile esenţiale desănătate. Buna guvernare, sisteme sănătoase de achiziţii şi furnizare de medicamente şi tehnologii de sănătate şi sisteme de informare în materie de sănătate care funcţionează bine sunt alte elemente esenţiale pentru atingerea UHC.

UHC subliniază nu numai ce servicii sunt acoperite, ci şi modul în care sunt finanţate, gestionate şi livrate. Este necesară o schimbare fundamentală în furnizarea serviciilor, astfel încât serviciile să fie integrate şi să se concentreze asupra nevoilor oamenilor şi comunităţilor. Aceasta include reorientarea serviciilor de sănătate către asigurarea unei asistenţe medicale în cel mai adecvat cadru, cu echilibrul adecvat între asistenţa externă şi cea internă şi consolidarea coordonării asistenţei medicale. Serviciile de sănătate, inclusiv serviciile de medicină tradiţională şi complementară, organizate în jurul nevoilor şi aşteptărilor globale ale oamenilor şi comunităţilor pot sprijini aceste categoriiîn asumarea unui rol mai activ în ceea ce priveşte propria sănătate dar şi sistemul de sănătate care îi deserveşte 2.

Pentru stabilirea gradului de progres al unei ţări în atingerea UHC, este foarte importantă monitorizarea indicatorilor pe baza cărora se calculează acest progres. Recomandările OMS în ceea ce priveşte asigurarea unei bune monitorizări a progresului în atingerea UHC includ: asigurarea existenţei şi a funcţionalităţii unui sistem anual de evaluare a performanţei sistemului de sănătate; includerea monitorizării UHC în cadrul sistemului naţional de monitorizare şi evaluare; selectarea unui set de indicatori de evaluare a acoperirii serviciilor de sănătate şi a protecţiei financiare, cu indicatori dedicaţi serviciilor de promovare, prevenţie şi tratament; asigurarea acordării unei atenţii deosebite asupra calităţii intervenţiilor; stabilirea unor ţinte pentru indicatorii de acoperire a intervenţiilor, bazate pe evoluţia anterioară, noile investiţii, ţintele internaţionale; considerarea unei monitorizări suplimentare a utilizării generale a serviciilor de sănătate prin evaluarea accesului la servicii pe baza categoriilor de venituri; desfăşurarea unor evaluări periodice a progresului (în implementarea intervenţiilor de atingere a UHC) cu punerea accentului asupra progresului atins în rândul celor mai dezavantajate categorii populaţionale; investirea în surse de date specifice, complete şi disponibile în timp util asupra infrastructurii din sistemul de sănătate, dar şi într-o examinare

 

periodică a sănătăţii populaţiei, în cadrul căreia se colectează informaţii cu privire la aspectele prioritare de sănătate în rândul populaţiei . 

 

·        Politici, strategii, planuri de acţiune

 

În 12 decembrie 2012, în cadrul celei de-a 53 a Adunări Generale a Naţiunilor Unite (ONU), a fost adoptată de către 193 de ţări rezoluţia privind acoperirea universală de sănătate (Universal Health Coverage – UHC) . Prin semnarea acesteia, statele membre ale ONU şi-au asumat răspunderea de a accelera eforturile în procesul de atingere a UHC, de a asigura accesul tuturor persoanelor la servicii de sănătate de care au nevoie fără a fi expuse la o povară financiară sau la cheltuieli ”catastrofale” pentru plata acestor servicii . 

În 25 septembrie 2015, a fost făcut un alt pas important pentru promovarea UHC, prin intermediul includerii conceptului de UHC ca indicator de evaluare a atingerii unia dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, respectiv a obiectivului numărul 3: Sănătate şi Bunăstare .

Consecutiv adoptării acestor documente strategice la nivel politic, au fost dezvoltate o serie de recomandări adresate diverselor regiuni ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cuprinzând evaluării ale stadiului de atingere a UHC şi propuneri specifice pentru continuarea progresului în realizarea acestui deziderat. Prin acestea, amintim: ”UHC in Africa – A Framework for Action” , ”Strategy of Universal Access to Health and Universal Health Coverage – Toward consensus in the Region of the Americas”  sau ”Regional Strategy for Universal Health Coverage” in the South-East Asia region .

De asemenea a fost publicat un ghid UHC pentru decidenţi, în care sunt prezentate cele mai recente date din literatura de specialitate cu privire la: modalităţile de atingere a UHC prin alegerea unor servicii de sănătate adaptate la nevoile şi posibilităţile populaţiei, precum şi modalităţile de finanţare şi de implementare ale UHC .

Exprimarea angajamentului României în procesul de atingere a UHC a fost realizată prin intermediul unei declaraţii realizate în data de 5 mai 2014 în cadrul întâlnirii realizate în cadrul ONU. În cadrul acestei declaraţii este inclus, în cadrul Ariei de interes numărul 3 – Sănătate şi dinamica populaţională, obiectivul de ”atingere a UHC, inclusiv protecţia faţă de riscul financiar, cu o atenţie sporită acordată grupurilor marginalizate” .

 

Pe parcusul documentării efectuate ca parte a realizării acestei analize de situaţie nu au putut fi identificate strategii sau politici naţionale pentru atingerea UHC consecutive acestei declaraţii.

 

·        Concluzii

 

Ziua Mondială a Sănătăţii 2018 are ca temă acoperirea universală de sănătate (universal health coverage – UHC).

Importanţa abordării acestei teme în cadrul ZMS este legată de necesitatea creşterii gradului de contientizare şi promovarea în rândul factorilor de decizie dar şi a populaţiei a importanţei accesului la servicii medicale de calitate şi limitarea poverii financiare consecutive accesării acestora.

De asemenea, se recomandă creşterea nivelului de cunoaştere asupra progresului în atingerea UHC, prin procese de monitorizare şi evaluare care să ofere date utile pentru planificarea strategică în sănătate cu scopul final de alocare eficientă a resurselor şi realizarea dezideratului #sănătatepentrutoti (#Healthforall).

 

 

          Ziua  Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei

        24 martie 2018

Analiză de situaţie ocazionată de celebrarea Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei

În ultimul deceniu, tuberculoza reprezintă a 9-a cauză de deces pe plan mondial şi este cea mai importantă boală determinată de un singur agent infecţios.

 

            I. Date statistice la nivel internațional, european, național și județean

 

Raportul Global al OMS pentru Tuberculoză, elaborat în 2017 oferă o evaluare anuală completă și actualizată a epidemiei TBC și a progresului în domeniul îngrijirii și prevenirii acesteia la nivel global, regional și național1. Datele statistice ale raportului au fost colectate din 194 state membre 1,,.

 

Tabelul 1. Raportarea datelor rezultate din colectarea datelor TBC la nivel mondial, 2017

Regiunea OMS

Țări și teritorii

State membre OMS

Număr

Număr care au raportat date

Număr

Număr care au raportat date

Africa

47

47

47

47

Americile

46

45

35

34

Regiunea Mediteraniană de Est

22

21

21

21

Regiunea Europeană

54

46

53

45

Asia de Sud-Est

11

11

11

11

Pacificul de Vest

36

31

27

24

Global

216

201

194

182

Sursa: http://www.who.int/tb/data

 

Ţările cu povara cea mai crescută a bolii (High Burden Countries) sunt: Angola, Bangladesh, Brazil, Cambodia, China, Congo, Central African Republic, DPR Korea, Ethiopia, India, Indonesia, Kenya, Lesotho, Liberia, Mozambique, Myanmar, Namibia, Nigeria, Pakistan, Papua New Guinea, Philippines, Russian Federation, Sierra Leone, South Africa, Thailand, the United Republic of Tanzania, Viet Nam, Zambia şi Zimbabwe.

 

 

 

Fig.1 Ţările cu nivel crescut al poverii bolii  /

 

O ilustrare schematică a poverii bolii TBC, inclusiv zonele de suprapunere, este prezentată în figura 1.

În total, cele trei liste cuprind 48 de țări și ilustrează în ce măsură acțiunea asupra tuberculozei și a coinfectiilor TB / HIV și TB-MDR trebuie să fie prioritizate în diferite părți ale lumii.

Au fost luate în consideraţie cele 20 de țări cu cel mai mare număr estimat de cazuri noi de TB, plus primele 10 țări cu cea mai mare rată estimată a incidenței tuberculozei, care nu se află între primele 20 ca număr absolut (prag, estimat peste 10.000 cazuri incidente pe an). Cele 20 de țări cu cel mai mare număr estimat de cazuri de TB incidente în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV, plus primele 10 țări cu cea mai mare rată de incidență a coinfecției TBC / HIV estimată care nu se află în top 20 ca număr absolut (prag, peste 1000 cazuri incidente estimate TB/HIV pe an).

  

 

·        În 2016, 6,3 milioane de cazuri noi de TBC au fost raportate, reprezentând 61% din numărul cazurilor totale de TBC,  de 10,4 milioane persoane1, ,,.dintre care 90% au fost adulți și 65% de sex masculin1.

Majoritatea cazurilor incidente din 2016 s-au înregistrat în Asia de Sud-Est (45%), regiunea africană OMS (25%) și a Pacificului de Vest (17%). S-au înregistrat mai puține cazuri în regiunea est-mediteraneană (7%), regiunea europeană a OMS (3%) și regiunea OMS din America (3%). Primele șapte țări, cu 64% din cazuri, au fost: India, Indonezia, China, Filipine, Pakistan, Nigeria și Africa de Sud. Se estimează o scădere anuală a incidenței TBC de aproximativ 2% pe an5,6.

La nivel regional, cel mai rapid declin al incidenței tuberculozei este în regiunea europeană a OMS (de 4,6% între 2015 și 2016).

 

INCIDENŢA TBC în 2016 (Conform Raportului Global pentru Tuberculoză din 2017 al OMS)

este redată mai jos:

Tabelul 2. Cazuri TBC notificate, 2016

Țara/

Regiunea

Total cazuri notificate

Cazuri noi TB și recăderi

Notificate

% testate cu diagnostic rapid la timp

% cu status HIV cunoscut

% pulmonar

% confirmat bacteriologic la cazurile pulmonare

România

13.617

12.790

5.4

73

84

82

Europa

297.193

253.154

0

83

83

64

Global

6.666.898

6.347.925

0

57

85

57

Sursa: http://www.who.int/tb/data

 

·        RATA DE FATALITATE LA NIVEL GLOBAL a fost de 16% in 2016.

·        Milioane de oameni sunt diagnosticați și tratați cu succes pentru TBC în fiecare an, evitându-se astfel  milioane de decese (53 milioane în perioada 2000-2016). Majoritatea deceselor cauzate de tuberculoză ar putea fi prevenite prin diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat.

La nivel global, RATA MORTALITĂŢII PRIN TBC (la 100.000 de locuitori) a scăzut cu 37% între 2000 și 2016.

·        În 2016, 40% din decesele prin HIV au fost cauzate de TBC5, 6.

·        Aproximativ 82% dintre decesele cauzate de TBC s-au înregistrat în rândul persoanelor HIV negative, si aproximativ  374000 decese in rândul persoanelor HIV-pozitive.

In anul 2016 in regiunea africană a OMS și regiunea Asia de Sud-Est s-au inregistrat 85% din totalul de decese cauzate de TBC la persoanele cu co-infecție HIV-TBC. India a reprezentat 33% din decesele globale ale tuberculozei în rândul persoanelor seropozitive și 26% din totalul de decese asociate TBC la persoanele HIV-negative și HIV-pozitive1. La nivel global, mortalitatea prin TBC a scăzut cu 3% pe an.

La nivel regional, cea mai rapidă scădere a ratei mortalității TBC se înregistrează în regiunea europeană a OMS și în regiunea Pacificului de Vest (6,0% și respectiv 4,6% pe an, , începând cu anul 2010). Țările care se confruntă cu rate de declin mai mari de 6% pe an începând cu 2010, includ Etiopia, Federația Rusă, Republica Tanzania, Vietnam și Zimbabwe.

Conform Raportului Global pentru Tuberculoză din 2017 al OMS, mortalitatea prin TBC în 2016 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 3. Mortalitatea estimată a TBC, în 2016

Țara/

Regiunea

Populație (milioane)

Mortalitate (HIV negativi)

Mortalitatea (HIV pozitivi)

Mortalitatea (HIV negativi+ pozitivi)

Nr. mii

Rată (la ‰00)

Nr. mii

Rată (la ‰00)

Nr. mii

Rată (la ‰00)

România

20

1,1 (1,0-1,0)

5,1 (5,0-5,1)

0,059 (0,043-0,079)

0,3 (0,22-0,40)

1,1 (1,0-1,1)

5,4 (5,3-5,5)

Europa

916

26 (25-27)

2,8 (2,8-2,9)

5,1 (3,9-6,4)

0,55 (0,43-0,69)

31 (30-33)

3,4 (3,3-3,6)

Global

7.440

1.300 (1.160-1.440)

17 (16-19)

374 (325-427)

5 (4,4-5,7)

1.670 (1.530-1.820)

22 (21-24)

Sursa: http://www.who.int/tb/data7

 

·         Rezistenta la antibiotice rămâne o ameninţare persistentă, cu 490000 millioane cazuri de TBC multidrog rezistentă (MDR-TB) apărute în 2016 şi un număr de 110000 cazuri susceptible la isoniazidă însă rezistente la rifampicin (RR-TB), cel mai eficient antibiotic antituberculos. Ţările cu numărul cel mai crescut de cazuri de tuberculoză multirezistentă ( MDR/RR-TB) (47% din totalul global) au fost China, India si Federatia Rusa. 1, 5, 6.

Tabelul 4. Măsurarea procentajului de cazuri TBC cu MDR/RR-TB din România (TB multidrog-rezistentă, inclusiv la rifampicină)

Țara

Cazuri noi TB

Cazuri TB tratate anterior

An

Sursă

Acoperire

Procentajul

An

Sursă

Acoperire

Procentajul

România

2016

Supraveghere

Națională

2,8 (2,4-3,3)

2016

Supraveghere

Națională

17 (16-19)

Sursa: http://www.who.int/tb/data7

 

Din datele furnizate de către Biroul Regional pentru Europa al OMS, România, este o țară cu prioritate crescută în ceea ce privește tuberculoza. Conform Raportului Monitorizării și Supravegherii TB în Europa din 2017, în 2016, România s-a situat printre primele 18 țări prioritare în ceea ce privește lupta împotriva TBC și a avut  incidența cea mai mare între țările din sud-estul Europei ,:

 

Tabel 5.Estimarea poverii tuberculozei, 2016

 

Indicatori principali de impact, 2016

Estimarea poverii tuberculozei

Număr

Rată la 100.000

Incidența (inclusiv HIV+TBC)

Mortalitatea (inclusiv HIV+TBC)

16.000

1.163

84.00

5.96

Incidența (HIV+ doar TBC)

Mortalitatea (HIV+ doar TBC)

420

63

2.20

0.32

Incidența (doar RR/MDR-TBa)

940

4.82

Sursa: European TB surveillance and monitoring report in Europe 2017                      

 

Tabel.7 Detectarea rezistentei la antibiotice si tratament, 2016                                     

Detectarea MDR-TB și îngrijire, 2016

Număr

%

Estimare RR/MDR (TBC nou)

Estimare RR/MDR (TBC tratat anterior)

Estimare RR/MDR (TBC pulmonar)

Testare pentru RR/MDR-TB

Detectare cu RR/MDR-TB din estimări

RR/MDR-TB cu începerea tratamentului SLDb

Tratată cu success (doar RR/MDR-TB)

 

 

670

7.748

576

569

206

3.0

12.0

 

51.0

86.0

98.8

35.9

a RR/MDR= TBC multidrug-rezistentă la rifampicină

b SLD = medicamente de linia a doua

 

 

Tabel.6 Detectarea TBC si ingrijire, 2016

 

Detectarea TBC și îngrijire, 2016

Număr

%

Cazuri noi TBC și recăderi detectate

TBC pulmonara

Bacteriologie confirmată

TBC detectat cu diagnostic rapide

14.225

11.791

9.970

0

88.9

82.9

78.2

0

Tratată cu succes

12.304

84.7

Sursa: European TB surveillance and monitoring report in Europe 2017                      

 

 

Tabel 8    Detectarea TBC la cazurile cu HIV, 2016                  

Detectarea HIV/TBC și îngrijire, 2016

Număr

%

Cazuri TBC testate pentru HIV

Cazuri HIV/TBC detectate din estimări

Cazuri HIV/TBC pe ARVc

Tratate cu success (doar HIV/TBC)

10.605

273

263

185

74.6

65.0

96.3

68.5

Diagnostic HIV și îngirjire

 

 

Cazuri nou diagnosticate cu HIV

Cazuri de HIV care au început IPTd

-

-

 

-

cARV= tratament antiretroviral, d IPT= terapie prevenitvă cu izoniazidă

 

Sursa: European TB surveillance and monitoring report in Europe 2017                      Sursa: European TB surveillance and monitoring report in Europe 2017

 

 

 

 

       Profilul TBC în Romania, în 2016, a fost :

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Populație  2016

20 milioane

 

 

 

 

 

 

 

Estimare a poverii TBC, 2016

Număr (mii)

Rata
(per 100 000 locuitori)

Mortalitate (fără HIV+TBC)

1

(1–1)

5.1

(5–5.1)

Mortalitate (HIV+ doar TBC)

0.059

(0.043–0.079)

0.3

(0.22–0.4)

Incidența  (inclusiv HIV+TBC)

15

(13–17)

74

(64–86)

Incidența (HIV+ doar TBC)

0.37

(0.31–0.43)

1.9

(1.6–2.2)

Incidența (MDR/RR-TB)**

0.89

(0.75–1)

4.5

(3.8–5.2)

 

 

 

 

 

 

 

Incidența estimată TBC pe vârstă și sex(mii), 2016

 

0-14 ani

> 14 ani

Total

Femei

0.77

(0.65–0.89)

4

(3.4–4.6)

4.8

(4.1–5.5)

Bărbați

0.87

(0.74–1)

9.1

(7.7–10)

9.9

(8.4–11)

Total

1.6

(1.4–1.9)

13

(11–15)

15

(13–17)

 

 

 

 

 

 

 

Cazuri TBC notificate, 2016

 

Total cazuri notificate

13 617

Total recăderi noi

12 790

          - % testate cu diagnostice rapide la data diagnosticului

5%

          - % cu status HIV cunoscut

73%

          - % pulmonar

84%

          - % confirmare bacteriologică la tipul pulmonar

82%

 

 

 

 

 

 

 

Acoperire universală a protecției sănătății și sociale

 

Acoperire tratament TBC(notificate/incidență estimată), 2016

87% (75–100)

Pacienți TBC care fac  față unor costuri totale catastrofice

 

Rata fatalității TBC (mortalitatea estimată/incidența estimată), 2016

0.07 (0.06–0.08)

 

 

 

 

 

 

 

Îngrijirea TBC/HIV la cazurile noi cu TBC și recăderi, 2016

Număr

(%)

Pacienți cu status HIV cunoscut care sunt HIV-pozitivi

254

3%

          - aflați în tratament antiretroviral

254

100%

 

 

 

 

 

 

 

Îngrijire a TBC rezistentă, 2016

Cazuri noi

Cazuri tratate anterior

Număr total

Cazuri estimate  MDR/RR-TB dintre cazurile notificate de TBC pulmonar

 

730
(670–790)

Cazuri estimate TBC % cu  MDR/RR-TB

2.8% (2.4–3.3)

17% (16–19)

 

% notificate testate pentru rezistența la rifampicină

56%

73%

8 170

Cazuri MDR/RR-TB testate pentru rezistența la linia a doua de medicamente

 

251

Cazuri confirmate de laborator

MDR/RR-TB: 536, XDR-TB: 63

Pacienți care au început tratamentul

MDR/RR-TB: 590, XDR-TB: 63

 

 

 

 

 

 

 

Rata de succes a tratamentului și mărirea cohortei

Succes

Cohortă

Cazuri noi și recăderi înregistrate în 2015

85%

13 908

Cazuri tratate anterior, exclusiv recăderi, înregistrate în 2015

47%

682

Cazuri TBC+HIV înregistrate în 2015

63%

261

Cazuri MDR/RR-TB care au început tratamentul de linia a doua în 2014

44%

539

Cazuri XDR-TB care au început tratamentul de linia a doua în 2014

16%

57

 

 

 

 

 

 

 

Tratament TBC preventiv, 2016

 

% din persoanele HIV-pozitive (noi introduși în îngrijire) cu tratament preventiv

 

% contacți din familie la copii  (sub 5 ani) cu bacteriologie confirmată

 

 

 

 

 

 

 

 

Finanțare TBC, 2017

 

Buget Național TBC  (milioane $ US )

17

Surse de finanțare: 40% intern, 29% internaționale, 30% nefinanțate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: www.who.int/tb/data

 

 

 

 

 

 

 

 

***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

·        In România, pe judete, cele mai mari valori ale incidenței în 2016, s-au înregistrat în Tulcea, Giurgiu, Teleorman și Olt, iar cele mai mici în Harghita, Brașov, Sibiu, Covasna și Cluj (Conform datelor obținute de la CNSISP, INSP și Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta").

 

Tabel. 9 Incidenţa tuberculozei in 2016, pe judete.

Nr. crt.

Județ

Cazuri noi

Incidență

(la 100.000 populație)

Nr. crt.

Județ

Cazuri noi

Incidență

(la 100.000 populație)

1

Alba

113

34.0

22

Hunedoara

187

47.2

2

Arad

255

60.3

23

Ialomița

164

62.3

3

Argeș

302

50.9

24

Iași

531

67.3

4

Bacău

451

75.4

25

Ilfov

217

48.0

5

Bihor

243

42.8

26

Maramureș

261

55.9

6

Bistrița-N.

122

43.3

27

Mehedinți

140

55.7

7

Botoșani

258

65.7

28

Mureș

228

42.0

8

Brașov

145

26.3

29

Neamț

289

63.7

9

Brăila

195

64.7

30

Olt

328

80.0

10

Buzău

225

52.5

31

Prahova

383

52.0

11

Caraș-Sev.

192

68.4

32

Satu-Mare

245

72.6

12

Călărași

154

52.3

33

Sălaj

87

40.1

13

Cluj

212

30.2

34

Sibiu

105

26.3

14

Constanța

419

61.6

35

Suceava

302

48.0

15

Covasna

58

28.2

36

Teleorman

288

81.7

16

Dâmbovița

240

47.7

37

Timiș

405

58.1

17

Dolj

507

79.4

38

Tulcea

172

85.1

18

Galați

386

74.7

39

Vaslui

255

66.1

19

Giurgiu

227

82.7

40

Vâlcea

172

48.0

20

Gorj

205

62.9

41

Vrancea

210

63.7

21

Harghita

53

17.3

42

București

807

44.0

TOTAL

10738

54.5

Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"

 

        La copii, in 2016 , s-au înregistrat cele mai mari valori ale incidenței TBC, in judeţele: Galați, Ilfov, Teleorman Bihor și Vaslui, iar cele mai mici în Sibiu, Covasna, Arad, Harghita și Alba.

 

Tabel.10 Incidenta tuberculozei la copii, in 2016, pe judete.

Nr. crt.

Județ

Cazuri noi

Incidență

(la 100.000 populație)

Nr. crt.

Județ

Cazuri noi

Incidență

(la 100.000 populație)

1

Alba

2

10.6

22

Hunedoara

7

47.1

2

Arad

3

5.2

23

Ialomița

17

40.8

3

Argeș

16

14.6

24

Iași

32

53.9

4

Bacău

11

35.0

25

Ilfov

23

99.0

5

Bihor

20

81.7

26

Maramureș

33

79.2

6

Bistrița-N.

5

18.8

27

Mehedinți

4

32.2

7

Botoșani

8

34.0

28

Mureș

15

48.3

8

Brașov

13

26.1

29

Neamț

5

27.0

9

Brăila

29

24.7

30

Olt

5

55.1

10

Buzău

13

45.6

31

Prahova

23

34.9

11

Caraș-Sev.

8

39.2

32

Satu-Mare

21

38.2

12

Călărași

5

77.4

33

Sălaj

1

15.0

13

Cluj

18

40.1

34

Sibiu

3

4.0

14

Constanța

30

72.4

35

Suceava

26

33.0

15

Covasna

2

4.8

36

Teleorman

29

95.1

16

Dâmbovița

5

68.3

37

Timiș

20

77.1

17

Dolj

27

47.4

38

Tulcea

4

42.2

18

Galați

31

126.9

39

Vaslui

5

81.5

19

Giurgiu

16

62.3

40

Vâlcea

4

18.0

20

Gorj

5

28.4

41

Vrancea

3

20.8

21

Harghita

1

10.1

42

București

43

69.3

TOTAL

591

47.8

Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"

 

Cel mai mare număr de DECESE în 2016 s-a înregistrat în București, Galați, Timiș, Constanța, Argeș și Neamț, iar cele mai mici valori, în Harghita, Alba, Brașov, Gorj, Călărași, Covasna  și Sălaj:

 

                         Tabel. 11 Numărul de decese prin tuberculoză, 2016,  pe judete.

 

Nr. crt.

Județ

Număr decese

Nr. crt.

Județ

Număr decese

1

Alba

6

22

Hunedoara

23

2

Arad

17

23

Ialomița

15

3

Argeș

37

24

Iași

31

4

Bacău

43

25

Ilfov

20

5

Bihor

12

26

Maramureș

16

6

Bistrița-N.

15

27

Mehedinți

12

7

Botoșani

16

28

Mureș

30

8

Brașov

7

29

Neamț

37

9

Brăila

19

30

Olt

34

10

Buzău

12

31

Prahova

33

11

Caraș-Sev.

18

32

Satu-Mare

19

12

Călărași

8

33

Sălaj

9

13

Cluj

25

34

Sibiu

17

14

Constanța

39

35

Suceava

34

15

Covasna

8

36

Teleorman

29

16

Dâmbovița

17

37

Timiș

52

17

Dolj

39

38

Tulcea

15

18

Galați

52

39

Vaslui

24

19

Giurgiu

26

40

Vâlcea

13

20

Gorj

7

41

Vrancea

13

21

Harghita

4

42

București

66

TOTAL

969

                                            Sursa: INSSE

 

 

 

SITUAȚIE CENTRALIZATOARE JUDEȚUL DOLJ – ANUL 2017

Dispensare pneumoftiziologie Dolj : CRAIOVA, CALAFAT, BAILESTI, FILIASI, SEGARCEA, BECHET

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spitale de pneumoftiziologie în județul Dolj : Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș" Craiova

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spitalul Municipal Calafat - Secția exterioară Pneumoftiziologie Poiana Mare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. Evidenţa bolnavilor tuberculoşi înregistraţi în cursul anului 2017

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1a. Incidenţa (bolnavi noi şi recidive)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Domiciliul bolnavului

Bolnavi înregistraţi în cursul anului:

Bolnavi înregistraţi în cursul anului:

 

Total bolnavi înregistraţi

Bolnavi noi

Bolnavi recidive (readmişi)

 

Total bolnavi noi

din care:

Tbc aparat respirator

Tbc extrarespirator

Total recidive

din care:

Tbc aparat respirator

Tbc extrarespirator

 

Total aparat respirator

din care: tbc pulmonar

Total tbc extraresp.

osteoarticular

ganglionar

urogenital

alte localizări

Total aparat respirator

din care: tbc pulmonar

Total tbc extraresp.

osteo-articular

ganglionar

urogenital

alte localizări

 

Copii                         0-14 ani

Total tbc pulmonar

din care: cu bK+

Copii                0-14 ani

Total tbc pulmonar

din care: cu bK+

 

(col. 01= 02+13)

(col. 02= 04+08)

Total cu bK+

din care: numai la culturi

(col. 08= 09+...+12)

(col. 13= 15+19)

Total cu bK+

din care: numai la culturi

(col. 19= 20+...+23)

 

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

 

Total

654

520

16

422

357

297

38

98

7

14

4

73

134

1