ANALIZA DE SITUAȚIE

ZIUA MONDIALĂ A CONTRACEPȚIEI

2017

I.  DATE STATISTICE (LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN ȘI NAŢIONAL ȘI JUDEŢEAN)                      

 

Ziua Mondială a Contracepţiei are loc în fiecare an pe 26 septembrie. Campaniile anuale la nivel mondial se focalizează pe ideea/viziunea că fiecare sarcină este dorită. Lansată în 2007, misiunea Zilei Mondiale a Contracepţiei este să crească gradul de conştientizare a contracepţiei şi să îi determine pe tineri să facă alegeri informate legate de sănătatea lor sexuală şi reproductivă (1).

Ziua Mondială a Contracepţiei este susţinută de o coaliţie a partenerilor internaţionali care studiază sănătatea sexuală şi reproductivă (2):

·         Grupul 120 under 40. The New Generation of Family Planning Leaders – Generaţia tânără trebuie să aibă autonomie în a face propriile alegeri legate de sănătatea sexuală şi reproductivă (3). Lansat în 2015, proiectul are planificate încă trei etape, în 2016, 2017 şi 2019, în care vor fi aleşi campioni ai contribuţiilor la planificarea familială la nivel local, naţional sau internaţional  într-una din următoarele categorii: advocacy, programare / implementare de programe, cercetare, furnizare de servicii, cererile generaţiilor, politică/ guvern sau mass-media.

·         Asian Pacific Council on Contraception (APCOC) – o reţea de experţi în domeniul contracepţiei cu scopul de a promova utilizarea eficientă a planificării familiale şi contracepţiei prin educaţie, programe de bune practici şi advocacy în regiunea Asia-Pacific (China, Hong Kong, Vietnam, Tailanda, Taiwan, Malaezia, Indonezia, Filipine, Singapore şi Australia), în vederea dezvoltării politicilor de sănătate reproductivă în regiunea Asia-Pacific (4).

 

·         Centro Latinamericano Salud y Mujer (CELSAM) – este o organizaţie non-profit din America Centrală şi Latină, precum şi Caraibe, creată să ia măsuri, să informeze, să educe şi să orienteze femeile, contribuind totodată la creşterea gradului de conştientizare pe tema sănătăţii sexuale şi reproductive (5).

 

·         European Society of Contraception and Reproductive Health (ESC) – (6). Scopurile esenţiale ale Societăţii sunt următoarele:

·         îmbunătăţirea şi facilitarea cunoaşterii şi utilizării de contraceptive, avort, infecţii cu transmitere sexuală şi îngrijire a sănătăţii reproductive în ţările din Europa,

·         armonizarea diferitelor politici privind contracepţia şi îngrijirea sănătăţii reproductive în ţările din Europa,  asigurarea metodelor de contracepţie, cercetarea multidisciplinară legată de contracepţie şi  sănătatea reproducerii în ţările din Europa.

·         încurajarea relaţiilor dintre Societatea Europeana de Contracepţie şi Sănătatea Reproducerii şi  alte organizaţii corespunzătoare în Europa şi în întreaga lume.

·         schimb de cunoştinţe şi experienţă legată de contracepţie cu ţări din afara Europei.

 

·         Global Organization Engenderhealth (7) – organizaţie cu scopul de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea oamenilor din cele mai sărace comunităţi din lume, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive şi prin transformarea calităţii asistenţei medicale. Promovează echitatea între sexe, susţin practici şi politici solide şi susţin drepturile omului pentru o viaţă mai bună şi mai sănătoasă.

 

·         Every woman, every child (8) – o mişcare globală care mobilizează şi intensifică acţiuni la nivel naţional şi internaţional legate de sănătatea femeilor, copiilor şi adolescenţilor din toată lumea. 

 

·         Deutsche Stiftung für Weltbevölkerung (DSW) (9) – axată pe tinerii şi comunităţile din ţările cu venituri mici şi mijlocii, cu abordarea problemei dinamicii populaţiei şi prin îmbunătăţirea sănătăţii, ca o cheie a dezvoltării durabile.

 

·         Family Planning 2020 (FP2020) (10) - este un parteneriat global care sprijină drepturile femeilor şi fetelor de a decide dacă, când şi câţi copii doresc să aibă.

 

·         International Federation of Pediatric and Adolescent Gynecology (FIGIJ) - şi-a stabilit drept misiuni următoarele: promovarea cercetării în domeniul pediatriei şi al ginecologiei adolescentului, îmbunătăţirea şi diseminarea noţiunilor de pediatrie şi ginecologia adolescentului, menţinerea unui contact permanent şi schimbul de informaţii între membrii Federaţiei, în vederea îndeplinirii obiectivului (11).

 

·         International Planned Parenthood Federation (IPPF) (12) – promovează sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile omului. Este o federaţie compusă din 152 de asociaţii membre care activează în 172 de ţări care se focusează în special pe nevoile populaţiei mondiale tinere şi constă în furnizarea informaţiilor despre sănătatea sexuală şi reproductivă şi de servicii pe care tinerii le necesită.

 

·         Marie Stopes International (MSI) (13)  are scopul de a furniza femeilor servicii de sănătate sexuală şi reproductivă de calitate, o gamă completă de metode de contracepţie, asigurarea avorturilor în siguranţă, legale şi a îngrijirilor post-avort.

 

·         Pathfinder International (14) – susţine sănătatea sexuală şi reproductivă în întreaga lume, mobilizând comunităţile la risc să treacă peste bariere şi să-şi asigure propria cale pentru un viitor mai sănătos.

 

·         Population Services International (PSI) (15) – este o organizaţie globală de sănătate dedicată îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei în ţările în curs de dezvoltare prin accentul pe probleme ca planificarea familială, HIV/SIDA, sănătatea maternă, precum şi marile ameninţări ale copiilor sub 5 ani, inclusiv malaria, diareea, pneumonia şi malnutriţia. 

 

·         The Population Council (16) – este o organizaţie internaţională non-profit, nonguvernamentală, care caută să îmbunătăţească starea de bine şi sănătatea reproducerii ale generaţiilor curente şi viitoare în toată lumea şi să ajute la obţinerea unui echilibru echitabil şi sustenabil între oameni şi resurse.

 

·         The United States Agency for International Development (USAID) (17) – susţine sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile reproducerii în întreaga lume - planificarea familială, sănătatea reproducerii, tehnologii de contracepţie, HIV/SIDA, violenţa de gen, sănătatea maternă, îngrijirea post-avort.

 

·         Women Deliver (WD) (18) – este o organizaţie globală de sprijin a femeilor care promovează sănătatea fetelor, femeilor şi mamelor, dezvoltă şi diseminează mesaje, instrumente, soluţii şi resurse de sprijin pentur comunitate.

 

·      Pan-Americand for Health and Education Foundation (PAHEF) – (19) – este o organizaţie filantropică independentă care combate bolile, îmbunătăţeşte serviciile de îngrijire a sănătăţii, stimulează cercetarea şi  consolidează capacităţile lucrătorilor din domeniul sănătăţii, în special în America, prin acordarea de granturi şi punerea în aplicare directă a programelor. PAHEF publică, de asemenea, buletinul de medicamente Medicamentos y Teraputics pentru furnizorii de servicii medicale, farmacişti şi studenţi în medicină, asistenţă medicală şi farmacie din America Latină.

 

·         United Nations Development Programme (UNDP) (20) – este o organizaţie care lucrează în peste 170 ţări şi regiuni, ajutând la eradicarea sărăciei şi la reducerea inegalităţilor şi excluderilor, prin dezvoltarea de politici, abilităţi de lideri, de parteneriat, capabilităţi instituţionale şi asigurarea unei flexibilităţi pentru a susţine dezvoltarea rezultatelor.

 

·         United Nations Fund for Population Activities (UNFPA) (21) – Furnizând o lume unde fiecare sarcină este dorită, fiecare copil este în siguranţă şi potenţialul fiecărui tânăr este realizat.

 

·         World Bank (22) – Cu 189 de ţări membre, Grupul Băncii Mondiale este un parteneriat global unic care luptă împotriva sărăciei în lume prin soluţii sustenabile.

 

·         United Nations International Children's Emergency Fund (UNICEF) (23) – promovează drepturile şi starea de bine a fiecărui copil din cele 190 de ţări şi teritorii membre, cu un accent special pe abordarea celor cu cea mai mare nevoie.

 

·         În România, ZMC a fost susţinută de Fundaţia Tineri pentru Tineri şi Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) (24) - Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală este o organizaţie neguvernamentală, apolitica românească, care militează pentru promovarea şi respectarea accesului liber al fiecărei persoane, pe baza propriei decizii informate, la educaţie pentru sănătate şi servicii complexe, integrate şi de calitate în domeniul sănătăţii reproducerii.

 

Statele Unite - prin Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) - a fost mult timp un lider mondial în oferirea accesului femeilor la serviciile de contracepţie în ţările cele mai sărace din lume (25). Controlul asupra propriei fertilităţi înseamnă mai puţine sarcini neintenţionate şi adesea cu risc ridicat şi mai puţine avorturi, care în ţările în curs de dezvoltare sunt deseori efectuate în condiţii nesigure.

În anul 2017, un total de 607,5 milioane de dolari au fost alocate asistenţei acordate de SUA pentru programe de planificare familială şi de sănătate reproductivă. Acest nivel al finanţării face posibilă realizarea următoarelor:

• 26 de milioane de femei şi cupluri beneficiază de servicii contraceptive;

• 8 milioane de sarcini neintenţionate, inclusiv 3 milioane de naşteri neplanificate, sunt evitate;

• sunt evitate 3,3 milioane de avorturi induse (majoritatea fiind furnizate în condiţii nesigure); şi

• 15 000 de decese materne sunt evitate.

Suma totală de 607,5 milioane de dolari include contribuţia SUA la Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) de 32,5 milioane de dolari.

În martie 2017, SUA au anunţat că vor întrerupe finanţarea către UNFPA, ceea ce va avea ca efecte următoarele:

• 433 mii de femei şi cupluri mai puţine ar primi servicii de contracepţie şi consumabile;

• vor apărea alte 128.000 de sarcini neintenţionate, inclusiv 57.000 de naşteri neplanificate;

• vor avea loc încă 55.000 de avorturi (majoritatea fiind furnizate în condiţii nesigure); şi

• probabilitatea apariţiei mai multor decese materne.

 

Viaţa a milioane de femei şi fete cele mai sărace din lume este în pericol din cauza extinderii Regulamentului Global Gag al SUA (GGR). Politica oraşului Mexico neagă îngrijirile de sănătate acordate celor mai sărace femei de pe planetă, forţând milioane de femei la sarcini nedorite, avorturi la risc şi care duc la mii de decese (26).

IPPF (International Planned Parenthood Federation) estimează că retragerea finanţării din federaţie va conduce la aproximativ 20.000 decese materne, 4,8 milioane de sarcini nedorite şi 1,7 milioane avorturi cu risc.

Divizia CDC pentru Sănătatea Reproducerii (DRH) monitorizează mortalitatea maternă şi infantilă, complicaţiile cele mai severe ale sănătăţii reproducerii. Sistemele majore de supraveghere în cadrul acestei divizii sunt: Pregnancy Risk Assessment Monitoring System (PRAMS), National ART Surveillance System (NASS) şi Pregnancy Mortality Surveillance System (PMSS) (27).

 

În 2016, 77% dintre femeile de vârstă reproductivă care au fost căsătorite sau în uniune au avut nevoie de planificarea familială cu o metodă contraceptivă modernă. În timp ce 9 din 10 femei din regiunea Pacificului de Vest ale OMS au avut nevoie de planificarea familială, doar jumătate dintre femeile din regiunea africană a OMS au avut nevoie (28).

 

Raportul Investiţia în contracepţie şi sănătatea maternă şi nou-născută, 2017 conţine estimări pentru anul 2017 privind nevoile de îngrijire a sănătăţii contraceptive, materne şi nou-născuţilor ale femeilor din regiunile în curs de dezvoltare, lacune în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor şi costurile şi beneficiile îndeplinirii acestor nevoi (29).

  Începând cu 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare. Aproximativ jumătate din ele (885 milioane de femei) doresc să evite o sarcină. Din acest subgrup de femei, aproximativ trei sferturi (671 milioane) utilizează contraceptive moderne. Proporţia femeilor care au o nevoie nesatisfăcută de contracepţie modernă este cea mai mare în Africa Subsahariană (21%), în timp ce cel mai mare număr absolut (70 de milioane de femei) trăieşte în Asia de Sud. Împreună, Africa Subsahariană şi Asia de Sud reprezintă 39% din toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina şi 57% dintre femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepţie modernă.

 

 

 

Rata naşterilor la adolescente, 2005-2015 (30)

 

Prevalenţa contraceptivelor şi nevoile nesatisfăcute de family planning

 

la femeile căsătorite sau aflate în uniune, având vârste între 15 - 49 ani, 2015 (29)

 

Sursa: United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2015).

Procentajul femeilor care utilizează metode contraceptive la femeile căsătorite sau aflate în uniune cu vârste între 15 - 49 ani, 2015 (31)

Source: United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2015a).

 

NOTE: The boundaries and names shown and the designations used on this map do not imply official endorsement or acceptance by the United Nations. Dotted line rep

Control in Jammu and Kashmir agreed upon by India and Pakistan. The final status of Jammu and Kashmir has not yet been agreed upon by the parties. Final boundar and the Republic of South Sudan has not yet been determined.

 

 

În România, conform datelor înregistrate de INSP-CNSISP, în 2015, avorturile (întreruperile de sarcină) au fost în număr de 70.447,

înregistrându-se o scădere a numărului de avorturi faţă de anii anteriori.

În perioada 2014 si  2015, numărul avorturilor este dat de tabelul de mai jos (32):

 

Avorturile înregistrate în perioada 2014 si 2015, în România

Anii

Indicatori

Total

Avort

la cerere

Avort incomplet

Avort provocat

2015

Număr

70.447

- lipsă de date

- lipsă de date

- lipsă de date

La ‰ născuţi vii

351,6

-lipsă de date

-lipsă de date

-lipsă de date

La ‰ femei 15-49 ani

12,6

-lipsă de date

-lipsă de date

-lipsă de date

% din total

-

-

-

-

Sursa: INSP-CNSISP

Avorturi în România în 2014, actualizate în martie, 2017 (33)

Număr avorturi legale (fără sectorul privat)

78.371

Rata avorturilor legale (la % născuţi vii)

42,6

Număr avorturi legale la femei sub 20 de ani (fără sectorul privat)

7.831

Rata avorturilor legale la femei sub 20 de ani (la % născuţi vii)

42,2

 

Informaţii şi date statistice pe 10 ani sunt disponibile la capitolul III.

 

 

Situaţia mortalităţii materne pe principalele cauze de deces în 2013 si 2014 (34)                                                                         

                                                                                                                            (Indici la 100000 de născuţi vii şi cifre absolute)

 

Avorturi

Risc obs. direct

Risc obs. indirect

Cauze colaterale

Total decese avort+risc obs.direct şi indirect

Ani

2013

2014

2013

2014

2013

2014

2013

2014

2013

2014

‰oo născuţi vii

3.0

3.2

7.0

6.0

3.6

3.8

 

-

13.6

13.0

Număr

6

6

14

11

7

7

2

 

27

24

Sursa:Mihaela Antal, Mihaela Ghenea: Buletin statistic CNSISPB, 2013 si 2014, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului “Alfred Rusescu”

În funcţie de grupa de vârstă a mamei, numărul avorturilor în 2014, comparativ cu 2015, a fost următorul (32):

 

Grupe de vârstă ale mamei

                                                                                   Ani

                             Anul 2014

                     Anul 2015

Număr, La 1000 femei, La 1000 născuţi vii

Număr

La 1000 femei

La 1000 născuţi-vii

Număr

La 1000 femei

La 1000 născuţi-vii

Total

77806

13,9

399,2

70447

12,6

351,6

Vârsta mamei 15-19 ani

7287

13

387,9

6431

11,4

342,1

Vârsta mamei 20-24 ani

15316

22,8

385,7

13216

21,6

343,5

Vârsta mamei 25-29 ani

19210

22,1

307,6

18153

20,8

276,6

Vârsta mamei 30-34 ani

16656

20

355,1

14808

18

306

Vârsta mamei 35-39 ani

13533

14,4

596

12417

13,3

511,9

Vârsta mamei 40-44 ani

5306

6

1287,6

4948

5,6

1093,5

Vârsta mamei 45-49 ani

498

0,6

2213,3

474

0,5

1851,6

Sursa: INSP-CNSISP

Din datele prezentate rezultă că numărul, respectiv proporţia de avorturi la vârstele de 15 – 19 ani, au scăzut în 2015 faţă de 2014.

Se înregistrează o scădere a numărului total de avorturi în 2015 şi la toate grupele de vârstă.

Mortalitatea maternă prin avort în 2013 şi 2014 

                                                                                    număr şi %000 născuţi vii

 Anii

Total

Urban

Rural

Număr

%000 născuţi vii

Număr

%000 născuţi vii

Număr

%000 născuţi vii

2013

6

3,0

3

2,8

3

3,3

2014

6

3,2

2

1,1

4

2,2

Sursa: INSP-CNSISP

            

Mortalitatea maternă prin avort pe cauze de deces în 2013 şi 2014

                                                                        număr şi %000 născuţi vii

Anii

Sarcina extrauterină

Mola hidatiformă

 

Alte produse anormale ale concepţiei

 

Avort spontan

 

Avort medical

 

Alte forme de avort

 

Avortul, fără precizare

 

Eşecul unei tentative de avort

 

Complicaţiile consecutive unui avort, unei sarcini extra - uterine şi molare

2013

1

0,5

 

 

1

0,5

 

 

1

0,5

2

1,0

1

0,5

 

 

 

 

2014

 

 

 

 

2

1,1

1

0,5

 

 

1

0,5

2

1,1

 

 

 

 

Sursa: INSP-CNSISP

            După grupa de vârstă a mamei, mortalitatea maternă este redată în tabelul de mai jos:

 

 Mortalitatea maternă prin avort după grupa de vârstă a mamei 2014 comparativ cu 2013

                                                                                                număr şi %000 născuţi vii

Grupa de vârstă

Anul 2013

Anul 2014

Număr

%000 născuţi vii

Număr

%000 născuţi vii

10-19 ani

1

0,5

-

-

20-29 ani

4

2,0

2

1,1

30-39 ani

1

0,5

4

2,2

40-49 ani

-

0,0

-

-

Sursa: INSP-CNSISP

 

Avorturile din România în perioada 1990 – 2014 (35)

An

Număr avorturi raportat

Procentaj avorturi

Rata avortului

1990

992.265

75.9

315.3

1991

866.934

75.9

314.9

1992

691.863

72.7

265.7

1993

585.761

70.1

234.3

1994

530.191

68.2

214.9

1995

502.840

68.0

212.5

1996

456.221

66.4

197.2

1997

347.126

59.4

146.5

1998

271.496

53.4

114.4

1999

259.888

52.6

110.8

2000

257.865

52.4

110.0

2001

254.855

53.6

115.6

2002

247.608

54.0

117.6

2003

224.807

51.4

105.8

2004

191.038

46.9

88.3

2005

163.459

42.5

73.9

2006

150.246

40.6

68.5

2007

137.226

39.0

63.9

2008

127.907

36.6

61.8

2009

116.060

35.9

56.2

2010

101.915

32.4

51.7

2011

103.386

34.5

57.8

2012

87.975

32.7

48.7

2013

86.432

32.9

49.1

2014

78.371

28.9

40.6

Total

7.833.735

 

Surse: INSSE

În 2014 s-a înregistrat o rată a avorturilor la jumătate din rata avorturilor înregistrate în anii 2000 – 2003 (40,6%).

II. REZULTATE  RELEVANTE  DIN  STUDIILE  NAȚIONALE,  EUROPENE  ȘI  INTERNAȚIONALE 

 

Un studiu recent, Barometrul accesului femeilor la o alegere contraceptivă modernă în 16 ţări UE, a arătat o stagnare sau declin în politicile care sprijină dreptul femeilor la alegerea contraceptivelor în majoritatea acestor ţări în ultimii trei ani (36). Cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei din 2016, deputaţii europeni ai Grupului Stânga Unită Europeană / Stânga Verde Nordică, Grupul Parlamentar European, privind Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe au făcut următoarea declaraţie: "Drepturile femeilor şi ale fetelor trebuie să fie plasate în centrul politicilor de sănătate publică. Accesul liber şi universal al femeilor la sănătatea sexuală şi reproductivă şi la educaţie, inclusiv dreptul la avortul liber şi legal, este un factor-cheie pentru egalitatea de gen şi trebuie garantat în toată lumea!" Accesul la sănătatea sexuală şi reproductivă este esenţial pentru egalitatea de gen.

Un alt studiu remarcă fenomenul "paradoxul contracepţiei" (37), rata avortului crescând proporţional cu rata contracepţiei, descris în cartea "Avortul: Legea şi prevenirea în Europa". Contracepţia ar permite evitarea sarcinilor neplanificate şi, în consecinţă, a avorturilor. Acest argument, care a susţinut politica tuturor guvernelor, nu este confirmat de date statistice, care, dimpotrivă, relevă o corelaţie proporţională între rata contracepţiei şi avort.

În timp ce statele în care contracepţia este răspândită pe scară largă, au încă un număr mare de avorturi, alte state care utilizează mai puţine metode contraceptive au reuşit să reducă acest număr. Dintre ţările Europei Occidentale care au cea mai mare rată de acoperire contraceptivă, peste 70% dintre femeile de vârstă reproductivă se găsesc în Franţa şi ţările nordice, cu record înregistrat de Marea Britanie, cu o rată mai mare de 80%.

Cu toate acestea, în Franţa, numărul de avorturi tinde să crească: a crescut de la 206.000 în 2003 la peste 216.600 în 2013. În acelaşi timp, rata avortului a crescut de la 14,2 la 15,3 ‰. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Suedia, unde numărul foarte mare de avorturi continuă să crească, de la 17,2 ‰ la 20,2 ‰ între 1983 şi 2014, ajungând chiar la 29,6 ‰ în rândul celor 20-24 de ani. Regatul Unit are, de asemenea, o rată foarte ridicată a avortului (peste 16 ‰ în total şi 28,7 ‰ la vârsta de 21 de ani), precum şi 38% din avorturile repetate. Țările în care contracepţia este mai răspândită au rate de avort în scădere. Astfel, rata avortului în Italia este una dintre cele mai scăzute din Europa: a fost redusă cu mai mult de jumătate între 1982 şi 2013, cu avorturi scăzând de la 234.801 la 102.644 pe an.

Numărul sarcinilor "neplanificate" rămâne ridicat, la o treime din sarcini. Dintre aceste sarcini "neplanificate", o proporţie mai mare se încheie cu un avort: patru din zece în 1975 şi şase din zece în prezent. Aceasta explică faptul că nivelul de avorturi rămâne ridicat. Reacţia masivă la contracepţie creşte comportamentele riscante, din punct de vedere psihologic, dar nu din punct de vedere biologic, exclude posibilitatea de a deveni părinte şi duce la avort. Reacţia masivă la contracepţie, ca orice altă tehnologie, dă iluzia de a controla natura şi de a putea evita consecinţele naturale ale unei relaţii sexuale. Educaţia sexuală la şcoală este inadecvată atunci când reduce simţul responsabilităţii de a folosi contracepţia şi prezervativele. Acest "paradox al contracepţiei" explică, de asemenea, de ce avorturile continuă să crească, în special în rândul tinerilor care ar avea nevoie, în principal, de educaţie pentru a-şi asuma responsabilitatea.

 

Raportul Institutului Guttmacher din iunie 2017, Investiţia în contracepţie şi sănătatea maternă şi nou-născută, 2017, conţine estimări pentru anul 2017 privind nevoile de îngrijire a sănătăţii contraceptive, materne şi nou-născuţilor ale femeilor din regiunile în curs de dezvoltare, lacune în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor şi costurile şi beneficiile îndeplinirii acestor nevoi (29).

Începând cu 2017, 1,6 miliarde de femei de vârstă reproductivă (15-49 ani) locuiesc în regiuni în curs de dezvoltare (Figura 1). Proporţia femeilor care au o nevoie nesatisfăcută de contracepţie modernă este cea mai mare în Africa Subsahariană (21%), în timp ce cel mai mare număr absolut (70 de milioane de femei) trăieşte în Asia de Sud. Împreună, Africa Subsahariană şi Asia de Sud reprezintă 39% din toate femeile din regiunile în curs de dezvoltare care doresc să evite sarcina şi 57% dintre femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepţie modernă.

Din cele 206 de milioane de sarcini estimate în 2017 în regiunile în curs de dezvoltare, 43% sunt neintenţionate (adică apar prea curând sau nu sunt deloc dorite). Femeile cu o nevoie nesatisfăcută de contracepţie modernă reprezintă 84% din toate sarcinile neintenţionate în regiunile în curs de dezvoltare (Figura 2). Femeile care nu utilizează nici o metodă de contracepţie reprezintă 74% din sarcini neintenţionate, în timp ce femeile care utilizează o metodă tradiţională reprezintă 10% (29).

Din cele 127 de milioane de femei care nasc în fiecare an în regiuni în curs de dezvoltare, multe nu primesc îngrijiri medicale esenţiale pentru mamă şi nou-născut. În ansamblu, doar 61% primesc cel puţin patru vizite de îngrijire prenatală, iar 73% dau naştere într-o unitate sanitară (Figura 3).

Există disparităţi mari în ceea ce priveşte îngrijirea sănătăţii materne şi a nou-născuţilor în regiuni. De exemplu, numai 56% dintre femeile care dau naştere în Africa într-o unitate sanitară, comparativ cu 91% în America Latină şi Caraibe. Diferenţele dintre ţări legate de contracepţie şi îngrijirile de sănătate ale mamei şi a nou-născutului urmează linii economice. Proporţia femeilor cu vârsta între 15-49 de ani, a căror necesitate de planificare familială este satisfăcută de contracepţia modern, este cea mai mică (49%) în ţările cu venituri mici, comparativ cu 69% în ţările cu venituri medii şi 86% ţări. De asemenea, proporţia femeilor care nasc într-o unitate sanitară este cea mai mică (55%) în ţările cu venituri mici şi cea mai mare (94%) în ţările cu venituri medii superioare.

În rândul femeilor care suferă de complicaţii medicale în timpul sarcinii sau la naştere, doar una din trei (35%) primeşte îngrijirea de care au nevoie nou-născuţii.

În 2017, aproximativ 308.000 de femei din ţările în curs de dezvoltare vor muri din cauze legate de sarcină şi 2,7 milioane de bebeluşi vor muri în prima lună de viaţă. Cele mai multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite, cu acces deplin la anumite servicii vitale: îngrijire contraceptivă pentru a ajuta femeile să evite sarcini neintenţionate şi îngrijire medicală a mamei şi nou-născutului (29).

 

 BENEFICII ALE UTILIZĂRII CONTRACEPTIVE MODERNE

• Dacă toate nevoile nesatisfăcute pentru contracepţia modernă au fost satisfăcute în regiunile în curs de dezvoltare, s-ar înregistra aproximativ o scădere de 3/4 a sarcinilor neintenţionate (de la 89 milioane la 22 milioane pe an), naşteri neplanificate (de la 30 milioane la şapte milioane pe an ) şi avorturi induse (de la 48 la 13 milioane pe an).

• Beneficiile pentru sănătate ale prevenirii sarcinilor neintenţionate ar fi substanţiale. În comparaţie cu situaţia actuală, satisfacerea pe deplin a nevoii nesatisfăcute de contracepţie modernă ar avea drept rezultat o scădere estimată de 76.000 de decese în fiecare an (Figura 4) (29).

 PREVENIREA DECESELOR MATERNE ȘI NOU-NĂSCUȚILOR

• Serviciile care acoperă sarcina şi rezultatele acesteia (naştere vii, avort spontan, născuţi morţi sau avort), previn în prezent 197.000 de decese materne şi 2,0 milioane de decese nou-născuţi pe an în ţările în curs de dezvoltare.

• Asigurarea pentru femeile însărcinate şi copiilor lor a nivelului de asistenţă medicală maternă şi a nou-născutului recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii va reduce numărul de decese materne cu 64%, la 112.000 pe an, fără a se schimba utilizarea contraceptivelor sau numărul de sarcini neintenţionate (Figura 4). Decesele nou-născuţilor ar scădea cu 76%, până la 659.000 (29).

 

 

Societatea Europeană a Contracepţiei (ESC) a susţinut în anul 2017 o serie de sesiuni şi congrese menite să îmbunătăţească nivelul de cunoştinţe şi să crească accesul la metodele contraceptive, mai ales în rândul tinerelor (38).

·         Al 25-lea Congres EBCOG de Obstetrică şi Ginecologie în conjuncţie cu al 15-lea Congres a Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din Turcia, în perioada 17-21 mai 2017, în care s-a discutat despre  criteriile de eligibilitate OMS pentru utilizarea contraceptivelor, contracepţia de urgenţă, etc. (39).

·         Congresul Federaţiei Europene de Migrenă 2017, 1-3 decembrie 2017, Roma, Italia, în care se va discuta despre legătura dintre migrenă şi contracepţie.

·         Al 13-lea Seminar ESC al Societăţii Europene de Contracepţie şi Sănătate Reproductivă, Sankt Petersburg, Rusia, "Alegerea reproductivă: progresul împotriva stereotipurilor", 13/09/2017 (38).

·         Al 15-lea Congres ESC, "Planificarea familială şi contracepţia de la adolescenţă până la menopauză", Budapesta, Ungaria

·         Congresul ESC, octombrie 2016 (41), în care s-a discutat despre utilizarea metodelor contraceptive, sarcina neintenţionată şi avort (diferite modalităţi de depăşire a barierelor non-juridice în calea accesului la avort, îngrijirea avortului şi post-avort, etc.).

 

Evenimente ale Societăţii de Planificare Familială (Society of Family Planning  - SFP), 2017 (42)

·         Forumul Nord-American privind planificarea familială, 14-16 octombrie 2017, Atlanta, Georgia

Tematica sesiunilor include noi probleme de cercetare şi practici clinice legate de contracepţie, avort, BTS, sexualitate şi cum să traducem cele mai bune dovezi în practica clinică.

·         Al 14-lea Congres European de Ginecologie pediatrică şi adolescentă EUROPAG (Asociaţia Europeană a Ginecologiei Pediatrice şi Adolescente) 2017, 7-10 iunie, 2017-Vilnius, Lituania – s-a discutat despre cercetarea şi educaţia în domeniul ginecologiei copiilor şi adolescenţilor, punând accentul pe punerea în aplicare a noilor cunoştinţe şi cooperând cu alte organizaţii internaţionale implicate în problemele ginecologice ale copiilor şi adolescenţilor.

·         A 9-a Conferinţă despre Prevenţia, Diagnosticul, Ultrasonografia, Genetica, Obstetrică şi Ginecologie, 8-10 Iunie, 2017, Philadelphia, Pennsylvania. Se pune accentul pe medicina obstetrică şi materno-fetală, diagnostic prenatal şi ultrasunete şi genetică prenatală.

·         Simpozionul "Controversele privind sănătatea femeii" 2017, 15-17 iunie, 2017-Chicago, Illinois, cu prezentări de la disciplinele cheie de sănătate a femeilor si disciplinele de subspecialitate, inclusiv obstetrica si ginecologie, medicina reproductiva, sănătate sexuala, medicina menopauza, cardiologie, endocrinologie, medicina interna si medicina preventiva.

·         Al 25-lea Congres Asiatic şi Oceanic de Obstetrică şi Ginecologie, 15-18 iunie, 2017 - Hong Kong. Tema programului ştiinţific al AOCOG 2017 este "Unitatea şi schimbul: pentru un viitor mai bun în sănătatea femeilor", cu  subiecte, inclusiv medicina maternă-fetală, medicina reproductivă, oncologie ginecologică, ginecologie generală, obstetrică generală, chirurgie endoscopică, uro-ginecologie şi sănătatea reproducerii.

·         A treia conferinţă clinică şi ştiinţifică anuală a Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din Canada, 20-23 iunie, 2017-Ottawa, Ontario

·         A 33-a reuniune anuală a ESHRE (Societatea Europeană de Reproducere Umană şi Embriologie), 2-5 iulie, 2017 - Geneva, Elveţia, cu scopul de a oferi un forum pentru schimbul şi discutarea noilor idei clinice şi ştiinţifice şi pentru a aborda şi discuta cele mai recente informaţii, controverse şi direcţii viitoare.

·         Aspecte esenţiale de sănătate a femeilor: o abordare integrată a asistenţei medicale primare şi ginecologie de birou, 2-7 iulie, 2017 - Kamuela, Big Island, Hawaii, în care va fi abordată integrat sănătatea femeilor: pe noile evoluţii în domeniul îngrijirii preventive şi al factorilor de risc cardiovascular la femei, aspecte privind sănătatea reproducerii şi strategii clinice în diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor ginecologice obişnuite şi a problemelor medicale comune ale femeilor.

·         A 21-a Conferinţă Internaţională de Diagnostic şi Terapie Prenatală (ISPD), 9-12 iulie, 2017-San Diego, California.

·         A 24-a Conferinţă anuală de vară pentru obstetrică şi ginecologie, 12-15 iulie, 2017 - Big Island, Hawaii

·         Reuniunea anuală a  Societăţii pentru Studiul Reproducerii 2017 - 50 de ani de cercetare: Privind înapoi şi mutând înainte, 13-16 iulie, 2017-Washington, DC. Reuniunea de 50 de ani a Societăţii pentru Studiul Reproducerii, menită să recunoască simultan contribuţia SSR la societate şi să evidenţieze biologia reproducerii ca piatră de temelie a unor domenii în curs de dezvoltare, cum ar fi biologia celulelor stem, epigenetică şi originea dezvoltării sănătăţii şi a bolilor (DOHaD).

·         Conferinţa internaţională privind sexualitatea 2017: Sănătate, educaţie şi drepturi - ICSHER 2017, 17-19 iulie, 2017-Bangkok, Thailanda. Organizat de organizaţia Tomorrow People, o organizaţie internaţională cu sediul la Belgrad, această conferinţă privind sexualitatea este destinată a fi un forum, discuţii şi locuri de muncă pentru funcţionari guvernamentali, academicieni, cercetători, profesionişti, administratori, activişti, factori de decizie politică, studenţi avansaţi şi alţii.

·         2017 Conferinţa Naţională a Rezidenţilor de planificare familială şi a studenţilor medicinişti, 27-29 iulie, 2017-Kansas City, Missouri, care va cuprinde şase arii de interes: planificarea carierei, abilităţile clinice, politica de sănătate si advocacy, dezvoltarea leadershipului, managementul practicii si cercetarea.

·         Conferinţa anuală a Societăţii Britanice de Studii a Populaţiei 2017, 6-8 septembrie, 2017-Liverpool, Regatul Unit, în care se prezintă o serie de piste, printre care proiectele şi prognozele demografice; familii şi gospodării; fertilităţii şi sănătatea reproductive, acordând o atenţie deosebită HIV/SIDA, sănătăţii sexuale şi reproductive a adolescenţilor şi planificării familiale.

·         Al 13-lea Seminar al  Societăţii Europene de Contracepţie şi Sănătate Reproductivă, 10-13 septembrie, 2017-St Petersburg, Rusia, cu tema "Alegerea reproductivă: împuternicirea progresului împotriva stereotipurilor".

·         Sănătatea femeii şi îngrijirea OB/GYN, 20-23 septembrie, 2017-Washington, DC

·         Societatea Spitalelor de Obstetrică/Ginecologie 2017 - Reuniunea anuala clinica, 24-27 septembrie, 2017 - New Orleans, Louisiana, cu lucrări privind monitorizarea fetală, stabilirea unui program de simulare a siguranţei pacientului, recomandări şi actualizări clinice pentru diverse afecţiuni care afectează mama şi copilul.

·         Workshop de Sănătate Globală în Medicina de Familie 2017, 4-7 octombrie 2017 - Washington, DC. Sponsorizat de Academia Americana de Medici de Familie, conferinţa este destinata sa consilieze si sa instruiască personalul medical, îmbinând experienţa şi abilităţile lor cu nevoile de sănătate la nivel mondial.

·         Forumul Nord American privind planificarea familială, 14-16 octombrie, 2017-Atlanta, Georgia, sponsorizată în comun de SFP, Planned Parenthood Federation of America (PPFA) şi de Asociaţia Profesioniştilor din domeniul sănătăţii reproducerii (ARHP), în care se vor discuta noi probleme de cercetare şi practici clinice legate de contracepţie, avort, ITS, sexualitate şi cum să traducem cele mai bune dovezi în practica clinică.

·         Întâlnirea anuală a Asociaţiei Centrale a Obstetricienilor şi Ginecologilor (CAOG): Schimbarea chipului sănătăţii femeii, 18-21 octombrie, 2017 - Scottsdale, Arizona.

·        Actualizarea sănătăţii femeii şi tehnologia contraceptivă, 23-24 octombrie, 2017 - Los Angeles, California, conferinţă în care se vor discuta cercetările actuale şi evoluţiile recente in tehnologia contraceptivelor si actualizarea informaţiilor despre sănătatea femeii, oferita de Essential Access Health (42).

 

Campania „40 de zile pentru viaţa” promovează cultura vieţii şi se desfăşoară simultan, în perioada 1 martie – 9 aprilie 2017, în Timişoara şi în alte 559 de oraşe din 27 de ţări (Statele Unite, Australia, Republica Sud Africană, Kenia, Hong-Kong, Anglia, Germania, Italia, Croaţia, Serbia, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia…) (43).

În ţara noastră, campania are loc la Timişoara, Cluj-Napoca, Bucureşti, Baia Mare, Năsăud şi Iaşi.

Prin Campania „40 de zile pentru viaţă” se doreşte să se conştientizeze opinia publică cu privire la valoarea vieţii intrauterine şi să atragem atenţia asupra consecinţelor negative ale avortului, în primul rând asupra femeii, iar apoi şi asupra întregii societăţi româneşti.

Conform datelor statistice publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, numărul avorturilor efectuate zilnic în întreaga lume se ridica la cca 125.000 avorturi, ceea ce este corespondentul a 40-50 de milioane de avorturi pe an!

Se estimează că până în 2050 populaţia României ar putea scade pana la 14-16 milioane de persoane.

Romania se confruntă cu un declin demografic drastic – se estimează că până în 2050 populaţia României ar putea scade până la 14-16 milioane de persoane, potrivit ONU şi datelor publicate pe site-ul Băncii Europene.

România ocupă locul a doilea în lume în statistica numărului de avorturi raportat la populaţia actuală (Rusia este pe locul întâi): 22.832.650 de avorturi legale, chirurgicale, doar în spitalele de stat, în perioada 1958–iunie 2016, faţă de o  populaţie de 19.760.000 de persoane la 1 ianuarie 2016 (43).

Au fost 925.888 avorturi în perioada de liberalizare 1990–iunie 2016 (27 de ani).

Media în primele 6 luni din 2016 a fost de 185,4 avorturi chirurgicale efectuate pe zi în spitalele de stat (43).

 

III. NIVELUL ȘI DINAMICA FENOMENULUI LA NIVEL NAȚIONAL (RECOMANDABIL PE 10 ANI) (44)

 

 

 

 

Întreruperi de sarcină, pe grupe de vârstă ale mamei

Grupe de

vârstă ale mamei

Ani

1990

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

UM: Număr, La 1000 femei, La 1000 născuţi vii

Nr

femei

nascuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nas-cuti-vii

Nr

femei

nascuti-vii

Nr

femei

nascuti-vii

Total

992265

177,6

3158,4

149598

27

683,5

136647

24,8

638,1

127410

22,1

576

115457

20,2

520,9

101271

17,8

478,9

102896

18,2

526,4

87477

15,5

436,7

85742

15,3

400,5

77806

13,9

399,2

70447

12,6

351,6

15-19

ani

49575

53,9

1047,5

16656

20,6

587,9

15012

19,9

564,2

13833

19

513,3

11982

17,8

470,7

9731

15,9

446,9

9589

16,1

475,9

7547

13,1

380,7

7611

13,4

368,7

7287

13

387,9

6431

11,4

342,1

20-24

ani

242754

250,8

1726,9

30732

39,4

563,5

28290

35,3

531,3

27010

31,7

481,3

25442

29,2

446,5

22931

26,3

435,5

22812

27,2

473,6

18990

24,2

397,8

17392

24

363,2

15316

22,8

385,7

13216

21,6

343,5

25-29

 ani

253944

373

3812

37085

42,7

517,1

33035

38,9

479,8

28952

33,2

425

25794

30,8

392,7

22351

27,2

355,7

23005

28,6

408,3

20210

24,5

341,8

20523

24,1

307

19210

22,1

307,6

18153

20,8

276,6

30-34

ani

247068

293,9

6338,3

32951

39,9

739,1

30582

36,5

672

28796

30,9

586,9

26220

27,8

510,4

23238

24,8

455

23241

25

487,1

19635

21,7

403,9

18584

21,4

366

16656

20

355,1

14808

18

306

35-39

ani

153290

179,8

9289,7

25260

27,3

1440,4

22611

23,7

1294,1

21016

22,8

1194,1

18468

20,8

1011,3

16223

18,4

851,6

16893

19

881,2

14751

16,3

710,4

15089

16,3

642

13533

14,4

596

12417

13,3

511,9

40-44

ani

42268

58,9

10695,3

6319

10,6

3003,3

6488

10,9

2766,7

7314

9,6

2282,8

7167

8,4

1913,2

6366

6,9

1605,5

6875

7

1807,8

5880

5,8

1432,7

5968

6,5

1415,9

5306

6

1287,6

4948

5,6

1093,5

45-49

ani

3366

5,5

15511,5

595

0,8

4685

629

0,9

5241,7

489

0,7

3704,5

384

0,6

3047,6

431

0,7

3882,9

481