RAPORT MEDIA

Asta propune un proiect aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii până în 14 ianuarie 2009. Pe site-ul Ministerului Sănătăţii este în dezbatere publică un ghid pentru cabinetele medicilor de familie, dar şi pentru dentişti. Ar trebui să existe formulare speciale pentru ca pacienţii nemulţumiţi de servicii să facă reclamaţii. Proiectul prevede ca în cabinetul medicului de familie să existe materiale privind programul de activitate, drepturile şi obligaţiile pacienţilor, pachetul minim de servicii ce pot fi oferite, cât şi preţurile pentru eventuale servicii. Se menţionează şi cum trebuie să arate cabinetul medicului de familie: o sală de aşteptare, cabinet de consultaţii şi grup sanitar pentru pacienţi, sală de tratament şi grup sanitar pentru personal, vestiare, cabinet pentru vaccinări şi spaţiu pentru recoltarea şi depozitarea unor probe biologice pentru analize. De asemenea, în cabinet trebuie să existe ecograf şi electrocardiograf. Medicii trebuie să aibă documente cu evidenţe specifice precum lista asiguraţilor, fişe de consultaţii, registrul de vaccinări, registrul sau de vizite la domiciliu. Medicii ar putea fi obligaţi să aibă asigurare de mapraxis. De asemenea, personalul trebuie să facă un controlul medical periodic. Pentru cabinetele de medicină dentară, doctorii vor fi obligaţi să afişeze la loc vizibil preţurile practice în respectiva unitate.

(Radio Europa FM, Ora: 18:00)

««« ¤ »»»

Radio InfoPRO

ROMÂNII TRĂIESC PROST ŞI MOR REPEDE

Românii trăiesc prost şi mor repede. Trăim prost şi murim repede. Viciile şi stilul de viaţă nesănătos, ne-au propulsat pe locul 1 în Europa în topul mortalităţii. Portretul-robot al românului în suferinţă este desenat de o boala cronică la inimă, stomac, ficat, plămâni sau rinichi. Unii au şi uşoare probleme psihice.

Reporter: Numărul enorm de cazuri de boli digestive denotă nu doar sărăcie, ci şi un stil de viaţă nesănătos, spune doctorul Cristian Gheorghe de la Spitalul Fundeni. În România aproape un sfert din populaţie fumează. Din cele cinci milioane de fumători, aproape 38 de mii mor, anual, înainte de a împlini 65 de ani. Peste 154 de mii de români se prăpădesc de boli de inimă, urmaţi de alţi 45.000 care au cancer. Bolile de plămâni şi ale aparatului respirator în general, au ucis alţi aproape 13 mii, în timp ce hepatitele au pus punct vieţilor a peste 10 mii de conaţionali. Dacă îi adunam pe toţi aceşti oameni aflăm că ar popula un oraş de dimensiunea Braşovului.

(Radio InfoPRO, Ora: 08:00)

««« ¤ »»»

SCĂPAŢI DE LA MOARTE DE SALVAREA ÎMPINSĂ DE VECINI

Scăpaţi de la moarte de salvarea împinsă de vecini.

Reporter: Au trecut pe lângă moarte. O familie din Gorj a ajuns la spital în stare gravă din cauza intoxicaţiei cu monoxid de carbon. Cei 11 copii şi părinţii acestora se încălzeau cu un generator pe motorină. Instalaţia scăpa gaze. Medicii de la ambulanţă au ajuns cu greu la casa unde de aflau victimele. Au avut noroc cu localnicii care le-au împins salvarea. Victimele vor rămâne în spital până diseară sub supravegherea medicilor.

(Radio InfoPRO, Ora: 08:00)

««« ¤ »»»

DEPARTAMENTUL: Video

ProTV

TITLUL: LA UN PAS DE MOARTE

(19:32); EMISIUNEA: ŞTIRILE PROTV; PAGINAŢIA: 15; TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Noapte de suferinta pentru o familie cu 13 copii, din Gorj. 11 dintre cei mici, dar si mama lor au ajuns la spital, intoxicati cu monoxid de carbon. Medicii au aflat de ei, dupa ce au fost alertati de tata, care impreuna cu doi fii, a scapat nevatamat. Numeroasa familie locuieste intr-un sat izolat si fara drum de acces. Parintii si cei 13 copii se incalzeau, de mai multi ani, la un generator electric pe motorina, aflat in casa. La un moment dat, au inceput sa se simta rau, unul dupa altul.

Doua ambulante au ajuns cu greu la casa de pe deal unde locuiesc victimele. Salvarile n-ar fi razbit fara ajutorul localnicilor.

Cei 11 frati au ajuns au ajuns la sectia de pediatrie a Spitalului judetean din Targu Jiu. Medicii au dat asigurari ca niciunul dintre ei nu are probleme deosebite.

Cei 11 copii si mama lor au fost externati in cursul zilei luni. Ancheta autoritatilor a decis ca parintii sunt capabili sa ii ingrijeasca in continuare pe cei mici. Pompierii au anuntat si ei ca, fara dubii, generatorul defect a provocat necazul.

(ProTV, Ora: 19:00)

««« ¤ »»»

TITLUL: OPERAŢIE DIFICILĂ

(19:16); EMISIUNEA: ŞTIRILE PROTV; PAGINAŢIA: 7; TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Interventie medicala fara precedent la Targu Mures. Dupa nenumarate investigatii, medicii de acolo au reusit sa-i scoata unei femeii de 28 de ani o scandura care-i strapunsese trupul. Tanara din Bistrita a fost adusa cu elicopterul la Targu Mures, a fost operata si se afla acum la terapie intensiva. Medicii s-au chinuit mai bine de trei ore sa scoata bucata de lemn, mai ales ca scandura era foarte aproape de inima.

Dupa investigatii si mai multe radiografii, o echipa formata din sapte medici a participat la dificila interventie. Misiunea lor a fost cu atat mai dificila, cu cat pe radiografie, bucata de scandura nu se putea distinge.

Medicii au fost nevoiti sa-i rupa pur si simplu cateva coaste femeii, ca sa poata sa-i scoata scandura, fara sa-i fie atinse alte organe.

Norocul femeii a fost ca inima nu a fost atinsa, in schimb, odata cu scandura, i-au intrat in corp si hainele. Toate corpurile straine au fost scoase, dar medicii se tem sa nu apara vreo infectie.

Per ansamblu, operatia a fost o reusita, insa specialistii spun ca urmatoarele 36 de ore sunt critice. Medicii nu exclud riscul aparitiei unor complicatii, asa ca pacienta este atent monitorizata.

(ProTV, Ora: 19:00)

««« ¤ »»»

Antena1

TITLUL: O FAMILIE ÎN SPITAL

(ORA 19:28); EMISIUNEA: OBSERVATOR; PAGINAŢIA: 15; TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

11 copii şi mama lor au ajuns la Spitalul Judeţean Gorj după ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon de la un generator alimentat cu motorină. A fost nevoie ca vecinii să împingă ambulanţele ca să poată ajunge la casa copiilor.

Intervievat: Vino după noi!

Intervievat: Haideţi că intră şi căruţul! Haideţi copii toţi aici! Ia-le şi pe astea!

Intervievat: Cum vă simţiţi?

Intervievat: Mă doare capul!

Intervievat: Normal! De la atâtea gaze acolo!

Aseară, toată familia era acasă. 13 copii şi părinţii se pregăteau de culcare. Cum nu au curent electric, oamenii foloseau un generator pe motorină ca să aibă lumină.

Intervievat: Li s-a făcut rău, vomă, ameţeală, nu-şi ţineau echilibrul în picioare.

Şi mama începuse să se simtă rău, dar cu ultimele puteri a chemat ambulanţa.

Camelia Giugelea, mama copiilor: M-am intoxicat de la un generator care făcea curent electric că nu aveam curent de 5 ani. Şi copiii la fel, cu toate că nu stăteam toţi într-o cameră. Dar trecând pe acolo, gazele s-au împrăştiat.

Intervievat: Erau copiii jos întinşi pe podea, de-abia mai răsuflau. Era mama lor între ei acolo, când la unul, când la altul.

Medicii au pornit imediat spre Tămăşeşti, satul unde locuia familia. Când mai aveau doar câţiva kilometri până la casă, au apărut problemele.

Doctor Gabriela Badiu, medic Ambulanţa Gorj: A fost foarte greu să ajungem, dar terenul a fost mlăştinos, a trebuit să solicităm altă ambulanţă, cu fracţiune de cele patru…

Intervievat: Au venit cei şase-şapte vecini care erau mai aproape. Am fugit, le-am împins şi pe urmă a venit până aici.

În cele din urmă, medicii au ajuns la copii şi i-au dus la spital.

Doctor Elena Popescu, medic pediatru la Spitalul Judeţean Gorj: Copiii au stare relativ bună, deci la domiciliu au prezentat vărsături, cefalee, ameţeli.

Doi dintre copii şi tatăl nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.

(Antena1, Ora: 19:00)

««« ¤ »»»

TITLUL: TRATAŢI ÎN FRIG ŞI ÎNTUNERIC

(ORA 19:01); EMISIUNEA: OBSERVATOR; PAGINAŢIA: 1; TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Operaţii pe creier, suferinzii de boli grave sunt trataţi cu frig şi umezeală. Se întâmplă în Bucureşti, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Din cauza lucrărilor de consolidare în saloanele de la etajul cinci al spitalului, e la fel de frig ca afară. Soluţia de rezervă, cu aeroterme şi calorifere electrice, i-a lăsat în beznă.

Intervievat: Stau acolo la băieţi că e mai cald, iubita.

Reporter: Dar aşa frig e în tot spitalul ăsta?

Intervievat: Numai aici, în zona asta, de la uşile de termopan încoace. E spart de la patru în jos.

Cu căciulă de blană trasă pe cap şi câteva bluze pe sub halatul de spital, ea este una dintre asistentele de la Spitalul Bagdasar-Arseni. Ne spune că în saloane şi pe holuri este la fel de frig ca afară, pentru că la etajul cinci, căldura nu mai ajunge, iar etajul patru nu mai există pentru că acolo au ajuns lucrările de reconstrucţie.

Intervievat: Aşa se întâmplă de la zece.

Reporter: Aici ce fel de pacienţi sunt internaţi?

Intervievat: Operaţi. Şi copii şi adulţi.

Soluţia de compromis a fost ca pacienţii să-şi aducă de acasă aeroterme, calorifere electrice şi alte surse de încălzire. Efectul însă s-a văzut imediat. Ore-n şir, Secţia de neurochirurgie a rămas fără curent. Calea către tomograf a fost deschisă de lanternele asistentelor.

Reporter: Şi generator?

Intervievat: Probabil doar sălile de operaţii sunt pe generator. Noroc că mi-am adus lanterna de acasă. Colega care a fost pe zi m-a sunat şi m-a avertizat să stau cu cizmele şi mi-am pus totuşi botoşi, că n-am voie cu cizmele.

Şefii spitalului promit că de vineri căldura va reveni şi la secţia de neurochirurgie a spitalului. Între etajele patru şi cinci, se văd ţevile de căldură care urmează să fie izolate.

Doctor Anca Buliman, manager Spitalul Bagdasar-Arseni: Este un rest al acestei lucrări care din păcate a fost întârziată din lipsă de finanţare. În maximum şapte zile să avem căldură şi în acea zonă.

Soluţia pentru ca pacienţii să nu mai îndure frigul era ca în curtea spitalului să se construiască un spital modular în care să fie mutaţi toţi bolnavii până se termină toate lucrările. Ministerul Sănătăţii nu a mai avut însă bani să plătească şi acest proiect. Abia la anul există speranţa că vor fi bani pentru mutare.

(Antena1, Ora: 19:00)

««« ¤ »»»

TITLUL: CE ŞI CUM MÂNCĂM

(ORA 22:02); EMISIUNEA: OBSERVATOR; PAGINAŢIA: 15; TIPUL INFORMAŢIEI: ŞTIRE;

Cea mai bună legumă este carnea de porc. O glumă românească veche de zeci de ani. Din păcate tinde să devină o realitate, fapt confirmat de cifrele privind sănătatea populaţiei. Românul adoră carnea de porc, prăjelile şi hrana de tip fast-food pe care le mănâncă pe fugă sau la ore nepotrivite.

Intervievat: În primul rând carnea de porc.

Intervievat: De toate. O supă pe fiecare zi, că-i bună la stomac.

Intervievat: Acasă mâncăruri gătite, ciorbe şi toate celelalte tradiţionale.

Intervievat: Tocăniţă, sarmale, tot ce e româneşte posibil.

Sunt doar trei români care vorbesc despre obiceiurile lor alimentare, carnea de porc şi ciorbele sunt pe primul loc, dar mâncarea de la fast-food ocupă şi ea un loc important în viaţa multor români.

Reporter: De câte ori pe săptămână?

Intervievat: De două ori.

Reporter: Şi de la fast-food?

Intervievat: Nimic, acasă.

Reporter: Şi acasă ce mănânci de obicei?

Intervievat: Sandvişuri în special, mâncare gătită mai puţin.

Adică mese luate pe fugă, fie între două drumuri, fie acasă în faţa televizorului sau calculatorului, iar asta se vede. Datele obţinute în urma Programului de evaluare a stării de sănătate arată că 30% din populaţia României se poate îmbolnăvi de diabet, iar 7% riscă să aibă probleme cu inima. Modul în care sunt pregătite alimentele contează foarte mult.

Reporter: Mâncaţi prăjit de obicei?

Intervievat: Mai puţin.

Reporter: Dar cum mâncaţi?

Intervievat: La grătar mai mult.

Intervievat: Prăjeala este dăunătoare, mai cu seamă la vârsta mea.

Sunt însă şi români care au renunţat definitiv la carnea de vită sau de porc, preferă peştele şi salatele.

Reporter: Ce mâncaţi de sărbători?

Intervievat: Sunt vegetariană, nu mănânc porc.

Nici cu mişcarea nu stăm bine. Doar 2% dintre bărbaţi şi 1% dintre femei practică un sport cu regularitate, iar recomandările medicilor sunt adaptate de români.

Intervievat: Evităm cât se poate, dar nu mergem chiar pe regulile astea date de doctori că nu ne permitem.

(Antena1, Ora: 22:30)

««« ¤ »»»

DEPARTAMENTUL: Presa

România Liberă

AMBULATORIU ULTRAMODERN LA SPITALUL "CANTACUZINO"

De ieri, la Spitalul clinic "Dr. I. Cantacuzino" din sectorul 2 functioneaza un nou ambulatoriu dotat la standarde europene, investitia fiind suportata in totalitate de la bugetul local.

Pe parcursul ultimilor doi ani (2007 si 2008), Primaria Sectorului 2 a alocat suma de 4,6 miliarde lei vechi (464.000 RON) pentru realizarea ambulatorului de pe str. Irimicului nr. 2, bl. 2, parter. "Aproximativ 70 la suta din bani, respectiv 316.000 lei, au fost repartizati pentru lucrari de reparatii curente, restul fondurilor fiind directionate pentru dotari cu aparatura medicala", a declarat primarul Neculai Ontanu. Aparatura achizitionata este compusa din: colposcop pentru investigatii ginecologice; electrocardiograf 3 canale; electrobisturiu pentru mici interventii chirurgicale; defibrilator si un ecograf Doppler color multifunctional. "Mobilierul, instrumentarul medical si uniformele, in suma de 79.000 lei, au fost achizitionate din veniturile proprii ale spitalului", a declarat Vlad stefan, managerul unitatii medicale. Ambulatoriul cuprinde cabinete de: tratamente, recoltare analize, medicina interna/gastroenterologie, chirurgie generala, obstetrica-ginecologie si planificare familiala, ecografie. Unitatea medicala se adreseaza in special populatiei din zonele Tei, Colentina, Doamna Ghica si Gherase. (Magdalena Tanasescu)

(România Liberă, Pag. 17)

««« ¤ »»»

Cotidianul

SPITAL MILITAR DE NIVEL NATO

Guvernul a aprobat construirea unui nou spital pentru Armată, la cererea UE, dar şi a NATO. Noua instituţie va avea 20 de săli de operaţie, heliport, bancă proprie de sânge şi de ţesuturi.

Ministerul Apărării vrea să mute Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila”, pe motiv că acesta nu mai corespunde normelor moderne medicale din cauză că unitatea sanitară este construită pe orizontal şi despărţită în prea multe pavilioane. “Principalul impediment îl reprezintă structura multipavilionară. Funcţionează în clădiri construite de peste 120 de ani, cu o arhitectură ce nu mai corespunde cerinţelor actuale ale domeniului sanitar. În plus, Pavilionul Z, care este principalul corp al spitalului, are gradul I de risc seismic, adică clădirea se poate prăbuşi în cazul unui cutremur”, se precizează în hotărârea de guvern aprobată.

Locaţia spitalului va fi mutată pe Calea Plevnei, pe locul actualei cazărmi 867 Bucureşti, care are o suprafaţă de 2,57 hectare. Noua unitate sanitară, destinată personalului militar, va avea medici specializaţi în toate domeniile medicale şi chirurgicale, laboratoare diverse, începând de la microbiologie şi până la genetică şi toxicologie, dar şi cele mai performante ecografe, tomografe şi unităţi de medicină nucleară. Potrivit hotărârii de guvern, “noul spital este necesar pentru a putea asigura condiţiile optime pentru furnizarea actelor medicale pe durata misiunilor ordonate desfăşurate în ţară, inclusiv de criză. Acest spital va oferi personalului Armatei servicii medicale de urgenţă şi transport medicalizat, dotat cu ambulanţe de tip C şi elicoptere”, se precizează în actul normativ. Pentru a putea utiliza transportul aerian va fi construit un heliport.

Spitalul va avea 900 de paturi şi va avea câte o secţie din fiecare domeniu medical. În plus, Armata va avea la dispoziţie 20 de săli de operaţie ce vor fi grupate în 2-3 blocuri operatorii. Ele vor fi dotate cu cele mai performante aparate.

Unitatea sanitară va avea patru unităţi de radiologie clasică, două tomografe computerizate, o unitate de rezonanţă magnetică, patru ecografe şi două angiografe. “Va avea şi serviciu de sterilizare, farmacie proprie, bancă de sânge şi de ţesuturi şi morgă. Totodată, vor fi amenajate o bibliotecă, săli de întruniri, frizerie, florărie, chioşc de ziare şi o capelă”, se mai precizează în proiectul de construcţie.

Toate aparatele vor fi monitorizate printr-un dispecer, iar dacă unul se va strica, spitalul îl va putea repara chiar în incintă. Spitalul Militar va avea şi staţie de colectare şi de tratare a deşeurilor şi a apelor reziduale. Heliportul va fi realizat pe teresa pavilionului principal. Pe locul actualului Spital Militar “Dr. Carol Davila” va rămâne doar compartimentul de evidenţă medicală, programare şi informare. Construirea spitalului se va realiza cu bani de la bugetul de stat, dar şi din finanţări externe. (Antoaneta Etves)

(Cotidianul, Pag. 9)

««« ¤ »»»

Gardianul

CRIZA DE SANGE LA BUZAU. DONATORII CONSTANTI AU PLECAT IN STRAINATATE

Centrul de Transfuzii Sanguine din judetul Buzau se confrunta cu o criza acuta de sânge, mentioneaza Mediafax. Potrivit directorului unitatii medicale, Georgeta Deriteanu, “doar 25-30 de persoane, majoritatea cu rude bolnave, vin sa doneze sânge, fata de peste o suta de donatori câti erau în anii trecuti, astfel ca abia se asigura necesarul de sânge pentru Spitalul Judetean Buzau, fara a mai putea ajuta si alte spitale din judet ori din tara. Numarul donatorilor s-a micsorat cu o treime. Pana nu demult, numeroase persoane donau sânge pentru bonurile de masa oferite la schimb”. Conducerea Centrului de Transfuzii din Buzau a mai precizat ca una dintre cauzele care a generat criza de sânge este reprezentata de faptul ca o mare parte dintre buzoienii donatori a plecat sa lucreze în strainatate. (E.G.)

(Gardianul, Pag. 8)

««« ¤ »»»

CABINETELE STOMATOLOGICE VOR FI OBLIGATE SA AFISEZE LA VEDERE PRETURILE LUCRARILOR

Ministerul Sanatatii Publice (MSP) a supus dezbaterii publice doua proiecte de ordin de ministru privind aprobarea grilei de control a cabinetelor de medicina dentara si a celor de medicina de familie. Medicii de familie si doctorii dentisti trebuie sa aiba în cabinete registre pentru evidente specifice, printre care si unul pentru reclamatii si sesizari din partea pacientilor, dar si pentru evidenta incidentelor si a reactiilor adverse si pentru substantele toxice, potrivit noilor documente supuse dezbaterii publice si citate de Mediafax. În cabinetul medicului de familie trebuie sa existe materiale privind programul de activitate, drepturile si obligatiile pacientilor, pachetul minim de servicii ce pot fi oferite, cât si preturile pentru eventuale servicii. Totodata, acesta trebuie sa cuprinda o sala de asteptare, cabinet de consultatii si grup sanitar pentru pacienti, sala de tratament si gup sanitar pentru personal, vestiare, cabinet pentru vaccinari si spatiu pentru recoltarea si depozitarea unor probe biologice pentru analize. In nici un cabinet nu trebuie sa lipseasca ecograf si electro-cardiograf (EKG). Medicii trebuie sa aiba documente cu evidente specifice. Pentru cabinetele de medicina dentara, doctorii vor fi obligati sa afiseze la loc vizibil preturile lucrarilor si vor putea realiza sterilizarea în cabinetul personal, în comun cu alti doctori. Proiectul ramâne în dezbatere publica pâna în 14 ianuarie 2009. (A.C.)

(Gardianul, Pag. 8)

««« ¤ »»»

Buna Ziua Iasi

Spitalul de psihiatrie va fi modernizat la standarde europene

● Chiar daca bugetul pentru anul acesta a fost limitat, conducerea Spitalului de psihiatrie Socola sustine ca rezultatele obtinute sunt satisfacatoare ● Toate pavilioanele din spital si sectiile exterioare au beneficiat de fonduri pentru lucrari de modernizare si dotare ● Dintre proiectele pe care si le propune conducerea unitatii medicale pentru anul viitor, mentionam modernizarea instalatiei principale de alimentare cu gaze naturale, dotarea cu centrale termice individuale pentru fiecare pavilion, reparatia rezervorului de apa al spitalului, dotarea pavilioanelor cu panouri solare, modernizarea statiei de epurare si a blocului alimentar de la Sectia Barnova

Ieri, conducerea Spitalului de psihiatrie Socola a prezentat raportul de activitate al unitatii medicale pentru anul 2008 si proiectele pentru anul viitor. Chiar daca managerul spitalului, prof. dr. Calin Scripcaru, a tinut sa precizeze ca 2008 a fost un an mai greu pentru ca resursele financiare au fost limitate, rezultatele sunt satisfacatoare.

In aceste conditii, pavilioanele din cadrul Spitalului de psihiatrie Socola au fost modernizate, dotate si au fost infiintate si cabinete noi, cum ar fi cel de neurologie. De asemenea, s-a reusit achizitionarea unui aparat nou de radiologie, a unui aparat de fizioterapie si dotarea moderna a unei sali de psihoterapie. In toate pavilioanele au avut loc lucrari de igienizare, inlocuire tamplarie, grupuri sanitare, montare parchet, renovare etc. "Cu ajutorul echipei de conducere am reusit sa gestionam in conditii bune banii pe care i-am avut in bugetul spitalului si rezultatele sunt multumitoare. Chiar daca 2009 se anunta un an oarecum mai tulbure, noi speram sa fie mai bun si sa ducem la indeplinire obiectivele propuse. Cele mai multe realizari in anul 2008 au avut loc in sectorul administrativ. Nu a existat nici un pavilion nemodernizat si dotat. Pe langa modernizarea si dotarea pavilioanelor, anul acesta am deschis si un atelier de frizerie-coafor. De asemenea, am achizitionat si un autoturism Logan cu 5 locuri, am redimensionat instalatia electrica subterana pentru a face fata consumului, s-a infiintat si o linie de panificatie la Sectia exterioara Sipote, unde se produce paine pentru consumul din cadrul unitatii. Si sectiile exterioare de la Sipote si Barnova au beneficiat de lucrari de reparatii, modernizare, igienizare", a declarat prof. dr. Calin Scripcaru. Cea mai importanta realizare la Sectia Barnova este infiintarea Centrului Alzheimer care functioneaza, deocamdata, la o capacitate de 35 locuri, dar are si rezerve de lux dotate cu frigider si televizor. In cadrul acestei sectii a fost inlocuita instalatia electrica, cea sanitara si termica. "In cele doua centre de sanatate mintala din municipiu au avut loc lucrari de modernizare si dotare si speram sa mai obtinem anul viitor inca un spatiu pentru a deschide un al treilea centru de sanatate mintala. Cu ajutorul doamnei profesor Chirita am definitivat si Buletinul de psihiatrie integrativa, simbolul institutiei noastre, un fel de carte de vizita si suntem pe punctul de a obtine acreditare ISI pentru aceasta revista. In urma colaborarii dintre spitalul nostru si Spitalul de psihiatrie din Bordeaux, in luna martie vom fi vizitati de conducerea unitatii medicale din Franta, impreuna cu consulul onorific roman pe regiunea Bordeaux. Medici si asistenti medicali din spitalul nostru vor efectua stagii de pregatire in spitalul francez", a spus managerul Spitalului de psihiatrie Socola. Pentru anul 2009, conducerea spitalului si-a propus sa modernizeze instalatia principala de alimentare cu gaze naturale, dotarea cu centrale termice individuale pentru fiecare pavilion, reparatia rezervorului de apa al spitalului, dotarea pavilioanelor cu panouri solare, modernizarea statiei de epurare si a blocului alimentar de la Sectia Barnova. "Se impun norme mult mai drastice pe care trebuie sa le respectam", a spus prof. dr. Calin Scripcaru.Magda OLTEANU

Carol Stanciu nu mai are voie sa ofere consultatii

Ieri, asistentii medicali din cadrul Ambulatoriului de specialitate de la Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie (IGH) au refuzat sa preia analizele medicale de la pacientii prof. dr. pensionar Carol Stanciu. Asta deoarece de la 1 octombrie, medicul Stanciu, in varsta de 71 ani, este pensionar si nu mai are nici un statut in unitatea medicala. Bolnavii programati de acesta pentru analizele medicale sau control au fost preluati de ceilalti medici care isi desfasoara activitatea in Ambulatoriul de specialitate.

Pensionarul Carol Stanciu nu a obtinut nici statutul de profesor consultant, nu are prelungire in activitate de la Colegiul Medicilor din Romania si conducerea institutului l-a avertizat in repetate randuri ca nu mai are dreptul sa ofere consultatii pacientilor. Mai mult, dupa cum a declarat juristul Mihai Lucaci, manager interimar la IGH, medicul Stanciu profeseaza fara a avea autorizatie. Managerul institutului a trimis o adresa la Casa de Asigurari de Sanatate prin care a cerut conducerii sa nu mai deconteze serviciile medicale efectuate de prof. dr. pensionar Carol Stanciu. "Domnul profesor este pensionat de la 1 octombrie. Nu mai are autorizatie de la Colegiul Medicilor pentru a profesa in continuare, nu are dovada ca este profesor consultant, practic nu are nici un statut in cadrul Institutului de Gastroenterologie. Dumnealui face programari pentru bolnavi fara a avea dreptul sa profeseze. Astazi (ieri- n.r.) asistentii medicali au refuzat sa preia analizele bolnavilor consultati de domnul profesor. Desi este pensionat de la 1 octombrie, dumnealui insista sa faca in ambulatoriu controale bolnavilor. Am facut adresa catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru a nu se mai deconta serviciile medicale efectuate de domnul profesor. Nu am nici un document care sa dovedeasca faptul ca profesorul Stanciu poate profesa in continuare. Bolnavii nu au de suferit pentru ca sunt preluati de medicul de garda sau de ceilalti medici care dau consultatii in ambulatoriu", a declarat juristul Mihai Lucaci, manager la IGH.Magda OLTEANU\

Ziarul de Iasi

O incursiune in sistemul de sanatate mintala

Ce se ascunde in spatele unor orori

Ce sta in spatele unei crime oribile, ca aceea comisa de Florin Astefanoaiei, care asta vara si-a decapitat mama, intr-un bloc din Iasi, si i-a pus capul la pervaz? Sau ca aceea comisa de o femeie din Iasi, Luminita Solcan, care in 2005 l-a injunghiat mortal, in git, in timpul slujbei religioase, in fata a mii de credinciosi, pe celebrul calugar Roger, din Franta? Sau ca aceea a unei profesoare, Ramona Croitoru, de la un liceu de elita din Iasi, care acum trei ani l-a ucis pe invatatorul din satul natal, socindu-si colegii de cancelarie si pe toti care au cunoscut-o?

Toti acestia au fost diagnosticati in trecut cu tulburari psihice, dar dupa ce au iesit de pe poarta Spitalului de Psihiatrie Socola nu au mai fost in evidentele nimanui care sa le monitorizeze starea de sanatate. O responsabilitate pentru aceste crime o poarta si sistemul de sanatate mintala din Romania.

Putini romani nu au auzit de teribila crima care a tulburat linistea Iasului in seara de 3 iulie 2008. Stirea ca un barbat de 39 de ani si-a decapitat mama, i-a pus capul la pervaz, dupa care s-a aruncat de la etaj in incercarea, ratata, de a se sinucide, a circulat pe toate canalele. S-a aflat apoi ca Florin Astefanoaei a fost lipsit de discernamint in momentul comiterii crimei si ca e un vechi pacient al Spitalului de Psihiatrie Socola din Iasi, fiind internat aici in cursul anului 2002 si diagnosticat cu schizofrenie. De atunci si pina acum s-au scurs insa sase ani: un rastimp despre care nici o institutie medicala sau sociala din Romania nu poate spune nimic privind starea de sanatate sau tramanentul celui devenit criminal in timpul unui delir. Florin Astefanoaei a convietuit in acest rastimp cu mama lui pina cind vocile din mintea sa i-au "comandat" sa o ucida. Daca nu ar fi comis crima, acest om grav bolnav - despre care vecinii de bloc au povestit ca inainte nu era deloc violent - ar fi fost in continuare in afara evidentelor institutionale. Asa cum sint probabil sute de persoane cu tulburari psihice din Romania, unde sistemul de sanatate mintala nu isi monitorizeaza pacientii odata ce au iesit de pe poarta spitalului daca ei insisi nu se ingrijesc de asta. Crima oribila savirsita de Florin Astefanoaei, etichetat drept "diavol", are in spate nu doar o boala a mintii. "Diavolul" poate ca nu ar fi existat daca pacientul ar fi fost ingrijit la timp. Sau poate ca "diavolul" e tocmai acest sistem depasit, care asteapta o reforma aminata de la an la an.

Acelasi "diavol", o alta crima care a facut inconjurul lumii acum trei ani. Luminita Solcan, de 36 de ani, l-a injunghiat mortal, in git, pe celebrul calugar Roger - confidentul Papei Ioan Paul al II-lea - de la manastirea Taize, din Franta, devenita loc de pelerinaj in intreaga lume. Elena Solcan era unul dintre pelerini. L-a omorit pe Fratele Roger in timpul slujbei religioase, in fata a mii de oameni. In 2000, Luminita Solcan fusese diagnosticata cu tulburare depresiva atipica, dar medicii nu au putut spune nimic mai mult despre ea. Nici un specialist nu a mai vazut-o de atunci si pina in momentul tragediei.

"Femeia suferea de o depresie cu elemente atipice, adica delirante, halucinatorii. Tratamentul in cele mai multe cazuri duce la mentinerea unei anumite normalitati, dar atunci cind acesta este intrerupt pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, boala se poate decompensa si evolua spre agresivitate si dezechilibre socio-familiale", declara in august 2005 prof.dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie din Iasi. "Nu cred sub nici o forma ca este vorba de fata mea. Ea e linistita, credincioasa si cu frica de Dumnezeu. Nu ar face rau nimanui. In Franta a plecat pe cont propriu, si-a luat bilet de avion din banii ei", povestea atunci ingrozita mama ei, fosta profesoara la un liceu de renume din Iasi.

Oamenii nimanui

In sistemul de sanatate mintala din Romania, persoanele cu tulburari psihice au doua posibilitati pentru a ajunge in fata medicilor dupa o externare. O posibilitate este ca familia sa le tina permanent in atentie, sa se asigure ca isi iau medicatia, ca merg periodic la controale in ambulator, sa le aduca la spital atunci cind apare o noua criza. In unele cazuri acest lucru se intimpla, dar in multe, nu.

"Din cauza stigmatizarii oamenilor cu tulburari psihice - considerate afectiuni rusinoase, ca sifilisul sau SIDA, familia unui astfel de pacient are o atitudine care trece dintr-o extrema in alta", explica dr. Serban Turliuc, psihiatru, director medical al Spitalului de Psihiatrie Socola din Iasi: "Daca la inceput familia roieste in jurul medicilor dorind sa il faci bine si sa ii infirmi ca este «nebun», dupa mai multe crize si internari, familia tinde sa il marginalizeze, sa il excluda - nu e de-al nostru . Se ajunge astfel la legumizare, nu i se dau activitati, familia e bucuroasa ca sta cuminte in fata televizorului", spune dr. Turliuc, atingind una dintre problemele mari in Romania, unde "tulburarea psihica e ceva rusinos, iar din acest motiv si problemele sistemului sint negate si aruncate sub pres".

In aceste conditii, singura posibilitate ca pacientul cu probleme psihice sa ajunga iar in fata medicilor este cea din cazul crimei de la Iasi. „Trebuie sa savirseasca o fapta antisociala, pentru a-mi fi adus din nou in spital, de politie sau de apartinatori", explica dr. Serban Turliuc.

Cale de mijloc - monitorizare si preventie - nu exista. "Ca sa nu se ajunga la fapta antisociala, ar trebui sa avem suficienti asistenti sociali integrati sistemului de sanatate mintala, scoliti special pentru aceste tipuri de probleme. Ei ar tine periodic, saptaminal sau lunar legatura cu pacientii, ar verifica starea lor, daca isi iau medicatia, i-ar indruma la control din vreme", mai spune dr. Turliuc.

Interesele spitalului, mai presus de ale pacientului

In momentul de fata, asistentii sociali, ergoterapeutii, personalul paramedical ca membri ai echipelor terapeutice alaturi de psihiatri, psihologi si asistenti sociali, exista doar la nivel teoretic. Legea sanatatii mintale, adoptata in 2002, dar devenita operationala abia dupa aparitia normelor de aplicare din 2006, la presiunea Uniunii Europene, creeaza cadrul pentru reformarea sistemului, in prezent hiperspitalizat, care face din orice persoana cu probleme prizonierul unei abordari unilaterale, din partea medicului psihiatru, care detine suprematia.

"In Romania, in centrul sistemului de ingrijire se afla spitalul. Acesta decide internarea, externarea, iar daca exista in apropiere un centru de ingrijire comunitar, va cere tot aprobarea spitalului. Chiar si denumirile de «pre-spitalicesc» , «post-spitalicesc», «servicii complementare de ingrijire» arata existenta unei mentalitati care situeaza in centrul sistemului spitalul", spune Mugur Ciumageanu, psiholog clinician, expert al Ministerului Sanatatii si unul din autorii strategiei in domeniul sanatatii mintale in Romania.

Asadar, desi prevazute de lege, echipele terapeutice mixte nu functioneaza in realitate. Asistentii sociali sint nu doar insuficienti, dar nici nu au pregatirea necesara pentru a-si indeplini rolul prevazut de lege. "La Spitalul Socola, al doilea ca marime din tara, sint doar trei asistenti sociali", exemplifica directorul medical Turliuc.

Cifrele la nivel national confirma o situatie critica. In perioada 2006-2008, cind a fost investit de Ministerul Sanatatii ca director al Centrului National de Sanatate Mintala, organism creat cu rolul de a coordona reforma in acest domeniu, Mugur Ciumageanu constata ca in sistemul de ingrijiri psihiatrice din Romania - atit spitalicesc cit si comunitar - erau 110 asistenti sociali, cu 800 mai putini fata de necesarul minim estimat. El atragea atentia intr-un plan de masuri propus ministerului anul trecut, ca atributiile lor nu sint clar definite, ca nu au pregatirea adecvata si propunea angajari masive, investitii in formarea lor profesionala, normative care sa inlature confuziile legate de munca asistentilor sociali in cadrul echipelor terapeutice si introducerea de sporuri salariale care sa atraga in sistem profesionistii, tentati sa lucreze in alte domenii mai bine platite si unde nu au un rol marginal.

Asistentii sociali reprezinta categoria cea mai deficitara a sistemului romanesc de sanatate mintala, nu insa si singura. Psihologii sint in total 350, iar minimul necesar calculat anul trecut era de 800. Nici medicii, categoria de baza a ingrijirilor psihiatrice, nu sint citi ar trebui. La Spitalul de Psihiatrie din Iasi, deficitul de medici psihiatri, de exemplu, este de 60%, cu circa 10% mai mare decit deficitul la nivel national. Asistentele sociale inregistreaza un deficit similar cu cel al medicilor, in medie de aproximativ 50%.

16.000 de potentiali oameni cu tulburari psihice in Iasi

Potrivit datelor afisate pe pagina de internet a Ministerului Sanatatii, toti acesti specialisti lucreaza in prezent in 37 de spitale pshiatrice, 75 de sectii psihiatrice din alte unitati spitalicesti si 66 de centre de sanatate mintala. Aceste institutii, in exclusivitate de stat, gestioneaza, cel putin la nivel teoretic, circa 300.000 de persoane cu tulburari psihice, daca ne raportam la procentul de 1-2% pacienti cu probleme psihice severe din totalul populatiei, indicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Asta inseamna ca, la o populatie de aproximativ 800.000 de locuitori citi sint in judetul Iasi, intre 8.000 si 16.000 au probleme de sanatate mintala. "In ceea ce priveste prevalenta tulburarilor psihice, statisticile OMS sint si mai ingrijoratoare. Unul din trei oameni au avut, au sau vor dezvolta in viitor o tulburare psihica", spune dr. Serban Turliuc.

Adica peste 260.000 de locuitori din regiunea Iasului si 7 milioane de romani in total. Numarul real al cetatenilor Romaniei care au in prezent astfel de afectiuni ramine inca o necunoscuta la nivel guvernamental.

"In 2004, Ministerul Sanatatii Publice a aprobat un studiu de incidenta si prevalenta a tulburarilor mintale, contractat cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate (actuala Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar). Cercetarea trebuia facuta pe un esantion de 5100 de gospodarii. In 2007, finantarea nu a mai fost asigurata de minister, astfel ca studiul nu a mai fost finalizat", spune Mugur Ciumageanu.

Din cei presupusi 300.000 de romani cu probleme psihice severe, doar 90.000 sint permanent monitorizati, fiind evaluati potrivit legii, de doua ori pe an. Ei reprezinta pacientii aflati in evidentele Autoritatii Nationale Pentru Handicap, din care 70.000 sint diagnosticati cu handicap psihiatric grav. "Practic, ceilalti peste 200.000 nu sint in mod constant in evidentele nimanui", concluzioneaza Mugur Ciumageanu.

Dramele din spatele cifrelor seci

In spatele acestor cifre se ascund insa mai multe realitati. De pilda, a-i cataloga pe toti cei 90.000 de pacienti din evidentele ANPH ca suferind de deficit neuropshic este nedrept si inexact. Unii sint evaluati formal si reconfirmati in diagnostic din considerente sociale. Printre ei se afla si victimele tranzitiei dure pe care Romania a traversat-o in anii 90, cind multi colosi industriali si-au inchis portile, iar zeci de mii de oameni au fost disponibilizati.

"Am avut cohorte de femei, care s-au vazut pe drumuri, inutile la virsta de 35-40 de ani, caci nu le mai angaja nimeni. A fost un aflux de depresii, cu tentative suicidale si crize urite, iar pe multe am fost nevoiti sa le pensionam. Legiuitorul ne obliga la doua evaluari pe an. Se stie ca tulburarile psihice pot sa aiba episoade care apar nu neaparat anual, ci si o data la cinci ani. Asadar, pe unele am putea sa le de-pensionam. Dar daca nu le-a angajat nimeni la 35-40 de ani, cine le va primi acum, cind au si internari la Psihiatrie? In fata acestei probleme, tu, ca medic, nu poti decit sa ii reconfirmi diagnosticul ca sa nu le lasi pe drumuri", spune dr. Serban Turliuc, care spune ca criteriul social primeaza, in destule cazuri in fata celui medical, si in internarea in stabilimentele pentru pacientii psihiatrici cu evolutie cronica, "esecurile noastre" - spune el.

"Cele doua institutii pentru pacientii cronici din judetul Iasi, de la Sipote si Birnova, sint sectii moarte. De acolo nu iese nimeni decit prin deces. Iar asta nu pentru ca acolo nu ar fi si patologie psihiatrica ce ar putea fi macar corijata prin ergoterapie sau psihoterapie, ci pentru ca acele sectii sint ocupate in general de persoane abandonate, lipsite de adapost. Am avut acolo si oligofreni fara parinti, si absolventi de orfelinate, facuti bolnavi din mila pentru ca n-aveau unde sa se duca, si femei batute", exemplifica dr. Serban Turliuc, care crede ca aceste solutii la limita si extrem de costisitoare pentru stat ar disparea daca politica in domeniul sanatatii mintale ar urmari sensibilizarea societatii, in sensul de a nu-i mai discrimina si stigmatiza pe cei cu probleme, si ar investi in reformarea sistemului, cu accent pe psihiatria sociala, care s-a introdus de aproape doua decenii in unele state ale lumii, modelele fiind Marea Britanie, Olanda si Statele Unite ale Americii.

Stigmatizati pe nedrept

Despre ceilalti presupusi 200.000 de romani cu probleme psihice severe nu se poate spune mai nimic. E de presupus ca unii au sau au avut internari in sectiile de psihiatrie, altii beneficiaza de ingrijiri in ambulatoriile spitalelor si in centrele de sanatate mintala, iar altii nu sint in atentia nimanui, asa cum s-a intimplat sase ani si cu Florin Astefanoaei, care si-a ucis mama asta vara in timpul unui delir.

A-i considera, insa, pe toti cei 200.000 de cetateni cu tulburari psihice drept niste oameni periculosi este un stigmat la fel de nedrept ca si daca i-am considera pericol social pe pacientii cu hepatita sau cu afectiuni cardiace. O demonstreaza statisticile de la Institutul de Medicina Legala care arata ca agresorii cu discernamint scazut sau lipsiti de discernamint sint o minoritate in totalul celor care comit diverse tipuri de violenta.

In Iasi, al doilea judet al tarii ca marime, de exemplu, din totalul celor 698 de expertize psihiatrice realizate in 2007 pentru comiterea unor agresiuni aflate sub incidenta legii penale, 98, adica 14%, au indicat lipsa de discernamint sau un discernamint scazut.

Asadar, daca violentele celor lipsiti de discernamint atrag atentia mai mult opiniei publice, fiind mult mai mediatizate, nu e nici pe departe pentru ca sint mai numeroase, ci pentru ca sint mai spectaculoase si, uneori, mult mai crude. Zilnic sint difuzate stiri despre asasinate sau tentative de crima, dar, spre deosebire de acestea, o crima ca aceea a bolnavului care si-a decapitat mama nu va fi uitata prea curind.

O palarie prea mare pe capul CSM-urilor

Solutia este dezvoltarea psihiatriei comunitare - cred specialistii deschisi spre reforma - iar la baza acestei idei este o constatare cit se poate de simpla: "toate statisticile arata ca majoritatea persoanelor cu tulburari pishice se afla in afara spitalelor", a declarat prof. univ.dr. Michaela Amering, psihoterapeut la Sectia de Psihiatrie a Universitatii Medicale din Viena, prezenta recent in Romania, intr-un proiect guvernamental cu finantare europeana, privind dezvoltarea serviciilor de sanatate mintala. Aceasta ar presupune insa reformarea sistemului de sanatate mintala din temelii, ceea ce nu e usor de realizat, pe de o parte din cauza finantarii insuficiente, pe de alta parte, din cauza rezistentei la schimbare. "Lipsesc banii si vointa", rezuma dr. Turliuc cele doua mari probleme ale sistemului din Romania.

In primul rind, la baza ingrijirilor nu ar mai fi spitalul, ca acum, ci centrele de sanatate mintala, definite prin lege ca principale structuri specializate cu rolul de a asigura asistenta tuturor celor cu probleme, care nu necesita spitalizare. „In cazul Iasului, in locul unui spital cu 870 de paturi, ar trebui sa ramina 450, iar restul pacientilor sa fie preluati de institutiile de ingrijire comunitare", exemplifica directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Socola.

De fapt, atrage atentia Mugur Ciumageanu, accentul trebuie sa cada nu pe o structura sau alta, ci pe functiile pe care echipa comunitara de sanatate mintala le duce la indeplinire. "Din pacate, noi nu sintem obisnuiti sa gindim in functii. Raminem, pentru moment, cu descrierea Centrului ca o cladire umpluta cu mobilier si personal, care asteapta cuminte, din interiorul spitalului, sa se intimple ceva", comenteaza Ciumageanu.

Pe de alta parte insa, Centrele de sanatate mintala, nu au cum, in conditiile actuale sa isi desfasoare activitatea la standardele psihiatriei sociale din Occident. Atributiile lor, asa cum reies din legea sanatatii mintale si din normele de aplicare sint confuze. Astfel, daca in lege sint considerate principalele structuri specializate de sanatate mintala, in realitate, acestea functioneaza ca sectii ale spitalelor, „aflindu-se uneori la concurenta cu ambulatoriile acelorasi spitale".

Nu se stie exact nici cui se adreseaza aceste organisme in prezent, care, potrivit reglementarilor in vigoare ar trebui sa faca atit preventie, cit si depistarea precoce a diverselor tulburari, sa asigure si asistenta medicala pentru a preveni episoadele acute de boala in cazul pacientilor diagnosticati, sa orienteze pacientii spre locuinte protejate, sa-i ajute sa se integreze social, sa monitorizeze in teren tulburarile psihice in perioada copilariei, sa aiba in grija familiile cu risc, sa asigure servicii de psihopedagogie etc. "Problema se pune in momentul in care ne imaginam ca aceste lucruri ar trebui puse pe roate cu ajutorul unei echipe de sapte persoane - cerinta minima de functionare" - remarca Mugur Ciumageanu - "o mina de profesionisti descurajati si marginalizati in ansamblul sistemului de ingrijiri de sanatate mintala".

Drept urmare, adauga el, ordinul de infiintare a centrelor de sanatate mintala nu poate fi in aceste conditii decit "o masura cosmetica, care nu schimba starea de fond a lucrurilor, ci mai degraba creeaza un orizont de asteptare fals". Ce pot sa faca CSM-urile date fiind aceste circumstante ale functionarii lor? "Sa prescrie retete, asa cum faceau si in anii comunismului, fiind considerate institutii de rangul doi", are un raspuns expertul MS mai sus citat.

Numarul centrelor, care ar trebui sa deserveasca in medie 100.000 de locuitori fiecare, este de asemenea insuficient. In orasul Iasi, de exemplu, la o populatie de peste 350.000 de locuitori, exista doar doua centre de sanatate mintala, Centrul "Dr. Ghelerter" si Centrul de Sanatate Mintala de pe strada Lascar Catargi. "Ar mai fi nevoie de inca trei centre in Iasi, dar nu sint bani", spune dr. Serban Turliuc.

Cenusareasa Ministerului Sanatatii

Ca banii sint principalul impediment in reformarea sistemului de sanatate mintala o arata si situatia alocatiilor bugetare. Potrivit datelor oficiale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, bugetul pentru programul national de sanatate mintala reprezinta 3% din intregul buget public pentru sanatate.

La presiunea Uniunii Europene, Ministerul Sanatatii a lansat in 2006 strategia nationala in domeniul sanatatii mintale, declarata o prioritate nationala, si a creat Centrul National de Sanatate Mintala (CNSM) pentru a coordona reforma in acest domeniu, promitind mari infuzii de fonduri in acest scop. Ceea ce avea sa se intimple ulterior a aratat insa ca "strategia in domeniul sanatatii mintale, documentul cadru al reformei, a fost folosita mai degraba ca un argument al autoritatilor ca exista vointa politica", spune Mugur Ciumageanu, unul din autorii strategiei pe care o catalogheaza "in cunostinta de cauza, un document incropit in graba, de o mina de profesionisti care nu au avut timp sa se consulte cu comunitatea stiintifica".

Chiar si asa insa, infuzia de bani promisa de minister ar fi miscat lucrurile din loc, asigurind o finantare de peste 50% din planul de aplicare a strategiei. "Numai ca in conditiile in care bugetul public pentru Sanatate a fost in 2008 dublu fata de 2007, bugetul pe programul de sanatate mintala a fost de sapte ori mai mic: doar 3 milioane de euro in 2008, fata de 23 de milioane de euro in anul anterior", afirma Ciumageanu, care a demisionat in martie 2008 de la conducerea CNSM din acest motiv.

Drept urmare, reforma mai mult bate pasul pe loc. "Mai sint multe de facut. Nu exista o legatura continua intre ingrijirile spitalicesti si cele din ambulatorii, se supraevalueaza spitalizarea, cei mai multi medici psihiatri lucreaza in spitale, ceea ce nu e normal, si ne confruntam cu mentalitati de nezdruncinat", rezuma Ileana Botezat-Antonescu, succesoarea lui Ciumageanu la conducerea CNSM.

Desi legea prevede programe diverse pentru prevenirea imbolnavirilor psihice, medicii nu stiu sa se fi alocat vreun ban in acest domeniu vreodata. Psihiatria de legatura, adica angajarea in spitalele ne-psihiatrice a medicilor psihiatri care sa ajute bolnavii cu alte afectiuni care dezvolta tulburari psihice e doar un vis. Consecinta este ca bolnavii sint plimbati intre spitale, cu riscul de a muri pe drumul de la o clinica la alta.

"Aceste cazuri se rezolva la mica intelegere intre medici, dar uneori se poate ajunge la situatii grave. Ne-a fost trimis recent un hemofil, care se agitase si s-a lovit. Noi nu il puteam tine la Psihiatrie, pentru ca nu avem dotarile necesare, iar un hemofil poate muri oricind, asa ca l-am trimis inapoi, dar s-a agitat iar si ni l-au trimis din nou, cu observatie de tendinte omucidare. E un mod de a scapa de pacientii cu tulburari psihice", spune dr. Serban Turliuc.

Celelalte institutii prevazute de lege - servicii de ingrijiri la domiciliu, locuintele protejate, centre de consultanta pentru violenta in familie etc - sint abia la inceput de drum, rezultatul unor parteneriate cu ONG-uri. De aici si pina cind psihiatria comunitara va deveni centrul ingrijirilor psihiatrice din Romania drumul e lung. Iar cei 200.000 de romani potentiali pacienti cu tulburari psihice, aflati in evidentele nimanui, ramin pina atunci in grija familiilor, care sint nevoite sa suplineasca rolul statului.

Revolutia psihiatrica de la Cimpulung Moldovenesc

La Cimpulung Moldovenesc, orasel cu 20.000 de locuitori, medicul psihiatru Alexandru Paziuc a reusit sa faca in citiva ani mai mult in domeniul psihiatriei comunitare decit toate ministerele sanatatii din 90 incoace. El a venit la Cimpulung in 1993, detasat disciplinar de la Suceava: "Reusisem sa imi fac multi dusmani la Suceava pentru ca reclamam adesea ca pacientii internati cu tulburari psihice nu sint tratati cum trebuie, sint legati si batuti", spune dr. Paziuc.

La Cimpulung a reorganizat sectia de Psihiatrie, transformata ulterior in spital, privind la ce se intimpla in Occident. "Am inceput colaborarea cu fundatia britanica «Hamlet Trust», care ne-a acordat asistenta si sustinere". A infiintat sectii de ergoterapie, art-terapie, a fost printre primii psihiatri care au inteles ca medicii trebuie sa conlucreze cu psihologii si cu asistentii sociali pentru a grabi recuperarea pacientilor.

Probabil ca cea mai neobisnuita masura a sa a fost cind a transformat un post de infirmier in post de preot. Parintele Gabriel Grosu e platit de Ministerul Sanatatii, slujeste la capela amenajata si pictata in fosta sala de operatie a vechiului spital, sta de vorba cu pacientii, le organizeaza videoteci, ii angajeaza in actiuni cu caracter comunitar, colaboreaza cu ei la revista "A fi", editata de Fundatia "Orizonturi", pe care o conduce.

Indragit de localnici, preotul atrage la capela multi dintre credinciosii Cimpulungului, care participa alaturi de pacienti la marile sarbatori religioase. "Este un lucru extraordinar, nu se mai simt stigmatizati si dati de-oparte", spune dr. Paziuc, adaugind ca spitalul continua practic o traditie. "Cladirea este a celui mai vechi spital din Bucovina, infiintat la 1881, prin contributia comunitatii, cu sprijinul parohului", spune dr. Paziuc, care prin ceea ce a facut la Spitalul din Cimpulung este socotit unul din cei mai "avangardisti" psihiatri din tara.

Centrul de Sanatate Mintala din localitate este unul din cele patru centre de excelenta ale tarii, alaturi de cele din orasele universitare Bucuresti, Cluj si Timisoara. Al. Paziuc a fost multi ani director al spitalului, apoi sef al Autoritatii de Sanatate Publica Suceava, iar acum este consilier PD-L, spitalul fiind condus in prezent de sotia sa, dr. Ela Paziuc. Saptamina trecuta, Michaela Amering, de la Universitatea din Viena, Hans Kroon si Hary Gras, de la Institutul Olandez pentru Sanatate Mintala si Dependenta, le-au dat celor de la Cimpulung lectii de psihiatrie comunitara, in cadrul unui proiect Phare. Proiectul are la baza echipele mobile de tratament, formate din 10-12 specialisti, (de la medic la asistent social, jurist etc), a caror filosofie este sa trateze bolnavul in mediul sau, in afara spitalului.

Despre sanatate mintala, pe scurt

Genocidul de la Poiana Mare

Dezvaluirile publice privind cele 176 de morti suspecte din Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, jud. Dolj, si raportul din 2004 al organizatiei Amnesty International ,cu privire la nerespectarea drepturilor omului in spitalele psihiatrice romanesti, au determinat guvernul Adrian Nastase sa adopte strategia nationala in domeniul sanatatii mintale. Apoi, la presiunea UE, guvernul Tariceanu a declarat sanatatea mintala o prioritate nationala pentru Ministerul Sanatatii. In perioada 2002 - 2004, la spitalul din Poiana Mare au murit 176 de pacienti in conditii suspecte. Au fost gasite cazuri de pacienti carora li se prescria tratament cu diazepam in foaia de observatie chiar si dupa deces. Cercetarile penale s-au incheiat in cazul multora cu solutia de neincere a urmaririi penale a celor acuzati.

Pacienti - "cobai" cu tulburari psihice la Oradea

Comitetul Antitortura al Consiliului Europei a descoperit, in Spitalul de Neuropsihiatrie din Oradea, 11 pacienti pe care medicii testau medicamente psihotrope, fara ca respectivii sa-si exprime un consimtamint in cunostinta de cauza, a relatat pe 12 decembrie cotidianul „Romania libera". Potrivit acestuia, Consiliul si-a manifestat "serioase rezerve" in legatura cu felul in care se desfasoara programele de cercetare biomedicale in Romania si se declara "extrem de preocupat" de administrarea psihotropelor. Acestea sint medicamente pentru tratarea unei game extinse de tulburari - de la tulburarile anxioase si afective (depresie si stari maniacale), pina la schizofrenie si tulburari delirante. Guvernul Romaniei a catalogat relatarile CE drept „nerelevante".

Campanii anti-stigma

Potrivit planului de actiune pentru implementarea strategiei nationale in domeniul sanatatii mintale, statul roman se angaja sa sprijine investirea a 500.000 de euro in campanii publice impotriva stigmatizarii persoanelor cu tulburari psihice, in perioada 2006 - 2010. In 2007, au fost investiti 35.000 de euro in sase campanii anti - Stigma, banii provenind dintr-un proiect Phare. Nici o campanie nu a avut loc in Iasi. Finantarea unei campanii la nivel national de catre Ministerul Sanatatii nu a mai avut loc. Stigmatizarea persoanelor cu tulburari psihice este considerata una din marile probleme ale sistemului romanesc de sanatate mintala, care afecteaza direct calitatea vietii pacientilor si deci, vindecarea lor.

Mituri false

In mentalitatea oamenilor persista mai multe false mituri. Potrivit sursei www.sanatate-mintala. info, Se crede astfel, in mod fals, ca bolile mintale nu pot fi tratate, cu toate ca in prezent ele pot fi usor diagnosticate si vindecate cu medicamente si psihoterapii. Se crede, in mod fals, ca oamenii cu tulburari mintale sint retardati, desi retardul reprezinta o capacitate redusa de vindecare, in timp ce orice persoana, indiferent de gradul de inteligenta, poate dezvolta o afectiune psihica. Se crede, in mod fals, ca oamenii cu tulburari mintale sint de regula violenti, desi toate cercetarile arata ca mai putin de 3% dintre ei au potential de violenta, iar acesta se manifesta cind nu se trateaza, cind primesc tratament inadecvat sau cind consuma alcool si droguri. Un alt mit este ca oamenii cu boli mintale nu pot munci, cind de fapt, munca este aceea care ii ajuta sa-si revina.

Romanii in topul tarilor cu cea mai subreda sanatate mintala din Europa

Potrivit unui studiu realizat la sfirsitul anului 2007 de Fundatia Europeana pentru imbunatatirea Calitatii Vietii si Conditiilor de Munca „Eurofound", Romania se afla intre primele trei tari cu cea mai subreda sanatate mintala. Rezultatele studiului arata ca in raport de cetatenii altor state, romanii au venituri mici, traiesc in locuinte proaste si au o sanatate mintala mai subreda. In topul fericirii si al satisfactiei fata de viata, romanii se afla undeva la coada alaturi de Lituania, Turcia si Bulgaria, mai releva sondajul. In topul fericirii si al sanatatii mintale conduc Danemarca, Finlanda, Suedia si Norvegia, iar la polul opus se afla tarile din estul Europei. Astfel, in ceea ce priveste fericirea, romanii au marcat 7 puncte, fiind urmati doar de bulgari si de turci, cu cite cinci puncte.

Analiza este parte a proiectului Emiliei Chiscop, bursier "Rosalynn Carter" pentru jurnalism pe probleme de sanatate mintala 2008-2009. Bursele sint acordate anual de Centrul Presidential Rosalynn si Jimmy Carter din Atlanta, SUA, pentru zece jurnalisti din lume, pe baza unei selectii de proiecte ce vizeaza reducerea discriminarii persoanelor cu tulburari psihice. Proiectul bursierului de la Ziarul de Iasi consta intr-o serie de articole, incepind cu o analiza detaliata a sistemului de sanatate mintala romanesc si continuind cu povestile unor oameni cu tulburari mintale, care convietuiesc deopotriva cu boala si stigma. Autor: Emilia CHISCOP

Jurnalul de Est – Iasi

Doctorul Marin Burlea: „Medicina este viata mea“

Are 59 de ani si este unul dintre cei mai apreciati medici din Iasi si din tara. Marin Burlea s-a nascut in satul Cretesti, comuna Vidra, dar dragostea pentru medicina si dorinta de a activa in acest domeniu l-au adus la Iasi. „M-am nascut intr-un sat din sudul tarii. Bunicul meu avea o fabrica de piine cu 100 de angajati si 5.000 de familii mincau piine de la el. Cind m-am nascut, familia mea nu avea o situatie materiala foarte buna, mai pe scurt eram saraci“, a declarat Marin Burlea, directorul Spitalului de copii „Sfinta Maria“ din Iasi. Pina la virsta de 14 ani, Marin Burlea a locuit alaturi de parinti si frati si a terminat gimnaziul la scoala din sat. Viata lui avea sa se schimbe in momentul in care unchiul lui, unul dintre cei mai cunoscuti medici chirurgi din Iasi, s-a hotarit sa il ia in capitala Moldovei alaturi de el. „Tatal meu avea un frate, Alexandru Burlea, care era medic chirurg toracic. El mi-a oferit sansa sa studiez la Liceul «Mihai Eminescu», unul dintre cele mai importante licee din Iasi. Am terminat liceul cu brio si am intrat la Facultatea de Medicina printre primii zece“, a mai adaugat medicul. Marin Burlea spune ca de mic copil a visat sa devina medic. El il idolatriza pe unchiul lui, iar meseria de medic i se parea o profesie nobila, prin „care faci bine, redindu-le semenilor tai sanatatea“, mai spunea el. „Mai am patru frati, dintre ei eu am ajuns cel mai bine. Ei au meseriile de sofer, confectioner si merceolog. Am avut mare noroc de unchiul meu“, a explicat Marin Burlea.

„Sotia mea m-a urmat fara nici o ezitare“

In timp ce era student in anul IV la Facultatea de Medicina, Sectia Pediatrie, a cunoscut-o pe Georgeta, cea care avea sa ii devina sotie. „Georgeta era studenta la Filologie, sectia Franceza-Romana. Am considerat ca aceasta combinatie, medic - filolog, este benefica. Dupa opt luni am hotarit sa ne casatorim. Eram un tip hotarit si, sincer, sint foarte multumit de decizia luata. De-a lungul timpului, sotia m-a ajutat foarte mult. Am ajuns sa cred ca deciziile femeilor sint mai bune decit cele ale barbatilor“, a povestit el. In 1973, Marin Burlea a absolvit Facultatea de Medicina, sectia Pediatrie, si a primit repartitie intr-o comuna din sudul tarii, in Baragan. „Sotia mea m-a urmat fara nici o ezitare. Am stat trei ani acolo si tot in acest timp s-a nascut si primul nostru copil, Lucian, care acum are 34 de ani si este managerul Spitalului CFR din Iasi. Am trecut prin multe incercari, ne era foarte greu. La un moment dat am facut si naveta pentru ca sotia mea isi gasise de lucru in alta localitate. Dar au trecut si acei ani. Dupa trei ani m-am prezentat la concursul de rezidentiat si am avut sansa sa aleg din nou Iasul“, a spus el.

Facea garzi in plus ca sa stringa bani pentru familie

Iasul ocupa un loc aparte in sufletul lui Marin Burlea, este orasul care i-a oferit sansa sa isi indeplineasca visele. „La revenirea in Iasi, am muncit foarte mult in clinicile de pediatrie si faceam garzi zi si noapte. De multe ori faceam si 20 de garzi pe luna pentru cistiga ceva bani in plus pentru familie.“ In 1976, Marin Burlea a fost admis prin concurs republican in stagiul de secundariat, specialitatea Pediatrie, cu efectuarea cursului si a stagiului in Clinica a-II-a Pediatrie, Spitalul Clinic de Copii Iasi, sub indrumarea directa a prof. dr. Marcel Burdea. „Pentru mine, profesorul Marcel Burdea a fost un exemplu de urmat, el m-a invatat tot ce stiu astazi“, a mai adaugat acesta.

70% din timp si-l petrece la spital

In 1979 a aparut si al doilea copil, Ana-Maria, care in prezent este psiholog in cadrul Spitalului de Psihiatrie „Socola“. „Imi place sa cred ca sint un exemplu pentru copiii mei, odata ce amindoi s-au hotarit sa-si construiasca o cariera in domeniul medicinei. Lucian a terminat Facultatea de Stomatologie, iar Ana-Maria - de Psihologie. Nu am intervenit in deciziile lui Lucian, insa ale ficei mele da. Ana Maria este o fire mai sensibila, mai visatoare si recunosc ca am impins-o sa faca aceasta facultate. Este o traditie in familia mea, de la unchiul meu, matusa mea pina la verisorii si copiii mei, toti au ales o cariera in domeniul medicinei“, a declarat doctorul. Cu toate acestea, Marin Burlea recunoaste ca familia a fost mereu pe locul doi si ca 70% din timp il petrece in spital. „Sotia mea mi-a suplinit lipsa, ea a fost cea care s-a ocupat cel mai mult de copii. Eu de dimineata de la ora 7.00 pina la 17.00 sint in spital si sint multumit de viata mea, am multe satisfactii“, a spus el. Marin Burlea este medic primar pediatrie, gastroenterologie, cu competenta in ecografie si directorul Spitalului de Copii „Sf.Maria“ din anul 1990.

MIHAELA NECULCEA

Numele noului manager de la Recuperare, tinut secret

In cursul acestei saptamini, Autoritatea de Sanatate Publica va decide cine va fi noul manager la Spitalul de Recuperare. Deocamdata numele acestuia este invaluit intr-o mare secretomanie, directorul ASP, Mihnea Hurmuzache, refuzind sa precizeze vreun nume. Vizate pentru aceasta functie sint trei persoane, insa decizia finala va fi luata de conducerea ASP impreuna cu actuala conducere a Spitalului de Recuperare. „Deocamdata, nu pot spune cine va fi viitorul manager la Recuperare. Sint in discutie trei nume, din care se va numi interimar cineva. Tin sa precizez ca numirea unui viitor manager la Recuperare nu va afecta conducerea nici unui alt spital din Iasi“, a spus dr. Mihnea Hurmuzache, directorul Autoritatii de Sanatate Publica. Conducerea Spitalului de Recuperare se schimba in urma cistigarii mandatului de deputat de catre Cristina Dobre, actualul sef. Conform legii, aceasta nu mai poate continua la conducerea spitalului, intrucit functia de deputat nu este compatibila cu cea de manager de spital. Contractul de management semnat de aceasta cu Ministerul Sanatatii Publice, in urma unui concurs, ar mai fi fost valabil inca un an. In aceste conditii, postul de manager va fi suspendat pe o perioada de sase luni, timp in care Cristina Dobre se poate razgindi si sa preia din dou postul de manager. Pina la organizarea unui nou concurs de manager, conducerea Spitalului de Recuperare va fi asigurata de un director interimar.

Flacara Iasului

An bun pentru Spitalul de Psihiatrie Socola

Anul 2008 a fost unul plin de realizari pentru Spitalul de Psihiatrie Socola. Cel putin, aceasta ar fi concluzia neoficiala a raportului de activitate pe anul in curs, prezentat ieri, in cadrul unei ceremonii, de conducerea unitatii sanitare

Astfel, printre proiectele duse la bun sfarsit in 2008 se numara infiintarea unei Sali de Psihoterapie si dotarea acesteia in cadrul Pavilionului VII Amfiteatru, dotarea unor pavilioane cu sisteme de supraveghere video, igienizarea pavilioanelor si a blocului alimentar, deschiderea unui atelier de frizerie si coafor, redimensionarea instalatiei electrice subterane a spitalului, demararea unor lucrari pentru construirea unei biserici in incinta sectiei exterioare Sipote sau infiintarea unui centru pentru persoanele bolnave de Alzheimer, cu un numar de 35 de paturi, in cadrul sectiei exterioare de la Barnova. "Pot sa spun ca sunt multumit de activitatea pe care am desfasurat-o in acest an, avand in vedere posibilitatile avute. Cred ca toata lumea a inteles ca legislatia nu ne mai permite sa functionam haotic, ca trebuie sa aplicam norme drastice. Am facut eforturi mari pentru a crea fluenta in activitate si credem ca lucrurile au inceput sa mearga cum ne doream", a declarat prof.dr. Calin Scripcaru, managerul Spitalului de Psihiatrie Socola. Printre proiectele pe anul viitor se numara modernizarea instalatiei principale de alimentare cu gaze naturale a unitatii sanitare si dotarea fiecarui pavilion cu centrale termice individuale si panouri solare. Autor: Sorina CIOBANU

Mihnea Hurmuzache se teme pentru proiectele sale

Directorul Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Iasi este constient ca anul viitor, odata cu schimbarea coloraturii politice a guvernarii si la nivel local, va trebui sa renunte la functia detinuta in prezent.

Dr. Mihnea Hurmuzache declara ca este multumit ca a reusit sa duca la bun sfarsit o serie de proiecte importante, precum darea in functiune a acceleratorului de particule de la Spitalul "Sf. Spiridon" sau inaugurarea blocurilor ANL pentru rezidenti, insa este ingrijorat de soarta unor planuri pe care le-a inceput. "Din pacate, cred ca vor fi discutii majore pe seama Institutului Regional de Oncologie. In mod normal, spitalul ar putea fi dat in folosinta de anul viitor, avand in vedere ca nu ii lipsesc decat dotarile. Ma tem, totusi, ca se poate schimba modalitatea de finantare si ca institutul va fi omis din fila de buget pe anul viitor. Mi-ar parea foarte rau, mai ales ca decat sa incepi alte lucrari, cred ca este mult mai bine sa le termini pe cele deja demarate", a opinat dr. Mihnea Hurmuzache.

Medicul si-a exprimat aceleasi temeri si in legatura cu Spitalul Regional de Urgente si a tinut sa precizeze ca nu va emigra in alt partid. "Nu voi trece in alta barca. Ma voi intoarce la Spitalul de Boli Infectioase, acolo unde ma asteapta sefia unei sectii", a mai declarat dr. Hurmuzache. Autor: Sorina CIOBANU

Director interimar la Spitalul de Recuperare

In cursul zilei de maine, dr. Mihnea Hurmuzache, directorul Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Iasi, va desemna persoana care va ocupa functia de manager interimar al Spitalului de Recuperare Iasi.

Postul a fost vacantat dupa ce actualul director al unitatii sanitare, dr. Cristina Dobre, a castigat un mandat de deputat din partea PNL in urma redistribuirii voturilor. "Doamna Dobre se va suspenda din functie pe o perioada de sase luni, dupa care contractul ei va inceta. In aceasta perioada, conducerea spitalului va fi asigurata de un manager interimar, pe care il voi numi miercuri. Dupa trecerea celor sase luni, se va organiza concurs pentru ocuparea definitiva a postului", a precizat dr. Mihnea Hurmuzache, directorul ASP Iasi.

Evenimentul – Iasi

Servicii medicale gratuite risipite

(ASIS) – Mulţi vasluieni au auzit de acupunctură, dar puţini dintre ei au apelat la un astfel de tratament. Şi mai puţini sînt cei care ştiu că acupunctura este o specialitate medicală trecută în pachetul de servicii decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Cel puţin teoretic, pentru că, practic, CJAS Vaslui nu decontează această procedură dintr-un motiv extrem de simplu: în judeţ nu există nici un specialist în domeniu. "Acupunctura face parte, alături de fitoterapie, din lista serviciilor clinice decontate din bugetul asigurărilor de sănătate. Conform normelor, CJAS ar putea deconta o consultaţie iniţială şi două consultaţii de control pentru fiecare cură a unui asigurat. Totodată se pot deconta două cure de tratament pe an, efectuate în maxim zece zile, cu maxim patru proceduri pe zi. În 2008 nu am decontat pe acest tip de serviciu medical nici un leu, pentru că la contractări nu s-a prezentat nici un furnizor care să ofere vasluienilor astfel de servicii medicale", a spus Mihaela Chitariu, director adjunct al CJAS Vaslui.

Nici în alte judeţe din Moldova lucrurile nu stau mai bine. De aceste servicii nu se bucură nici locuitorii din Suceava, Neamţ, Botoşani sau Bacău, în timp ce la Iaşi există un singur cabinet medical, iar la Galaţi sînt două cabinete care oferă astfel de servicii. În schimb, în Ardeal şi în capitală există o adevărată "industrie" în domeniu.

În cadrul clinicilor particulare o şedinţă de acupunctură costă aproximativ 50 de lei. Fiecare şedinţă durează aproximativ 30 de minute, timp în care pacientul stă efectiv cu acele speciale pe corp. Singurele contraindicaţii sînt pentru gravide, fiind interzisă înţeparea anumitor puncte.

Conform unor studii efectuate de un grup de cercetători americani, acupunctura funcţionează mai bine decît medicamentele pentru a reduce severitatea şi frecvenţa durerilor cronice. O concluzie a studiilor, care au inclus 4.000 de pacienţi ce suferă de migrene cronice, a arătat că 62 la sută din cei care au fost trataţi prin acupunctură au raportat dispariţia durerii, faţă de doar 45 la sută din cei trataţi cu medicamente. Deşi nu cunosc foarte bine concluziile studiilor, iar acupunctura este o procedură pe care o cunosc doar de la televizor, vasluienii nu ar ezita să aplice astfel de tratament pentru durerile care le au. "Eu am 42 de ani. De mai bine de nouă ani mă chinuie durerile reumatice. Uneori sînt cumplite şi pastilele pe care le-am luat, zecile de unguente pe care le-am folosit, nu au avut nici un efect. Dacă s-ar deschide un cabinet de acupunctură, cu siguranţă m-aş număra printre primii pacienţi", ne-a mărturisit Gabriela Popa din Vaslui. (ASIS)

Buna Ziua Brasov

Siamezii, mutaţi la Bucureşti

Siamezii de la Maternitatea Braşov au fost mutaţi la Bucureşti. Ei se află acum în grija medicilor Institutului pentru Mamă şi Copil din Capitală, iar specialiştii de aici vor încerca să găsească o soluţie pentru separarea micuţilor.

„Maternitatea din Braşov este cea care a găsit centrul, iar azi dimineaţă (luni - n.r.) au fost transportaţi la Bucureşti. Există acordul mamei şi al reprezentanţilor legali, adică al bunicilor copiilor, pentru internarea micuţilor la Bucureşti. Tânăra mamă şi bunica micuţilor şi-au arătat şi disponibilitatea de a merge la Bucureşti, dacă va fi nevoie de ele acolo”, a declarat Lidia Mailat, purtător de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov.

Reprezentanţii Maternităţii au purtat discuţii cu mai multe centre din Braşov şi din ţară timp de câteva luni, deoarece copiii nu mai pot fi ţinuţi în această unitatea. Una dintre opţiuni a fost şi primirea acestora la DGASPC Braşov sau la un centru pentru copii cu handicap grav din Codlea, însă medicii au considerat că nu li se poate oferi suficientă îngrijire din punct de vedere medical, deoarece niciuna dintre instituţii nu s-a mai confruntat cu un astfel de caz. „La Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi a Copilului din Bucureşti siamezii vor fi foarte bine îngrijiţi. Noi avem încredere în acest institut, unde vor avea parte de îngrijiri medicale de specialitate”, a spus Gheorghe Preda, purtătorul de cuvânt al Maternităţii Braşov.

După patru luni, au ajuns la 5 kilograme

Daniel şi Andrei, siamezii uniţi în zona capului, născuţi în 23 august de o adolescentă de 16 ani, din localitatea Budila, judeţul Braşov, au atins greutatea de cinci kilograme, greutate optimă pentru externare. După aproape patru luni, siamezii au reuşit să treacă peste starea critică în care se aflau, iar ieri dimineaţă s-au făcut toate pregătirile necesare pentru mutarea micuţilor. „Condiţiile sunt optime de transport. Există o Salvare anume construită pentru transportul nou-născuţilor şi cred că nu vor fi probleme. În timpul transportului va fi şi un medic, şi un cadru mediu”, a declarat Ioan Oprea, şeful Secţiei nou-născuţi.

„Este un lucru extrem de bun pentru aceşti copii. Vor putea să fie supravegheaţi în cele mai bune condiţii care pot exista în România la ora asta”, ne-a spus Gheorghe Preda, purtătorul de cuvânt al Maternităţii Braşov.

Posibilă operaţie

Specialiştii de la Bucureşti vor încerca să găsească o soluţie pentru separarea micuţilor. „O să fie spitalizaţi, iar apoi se va analiza care sunt posibilităţile ca aceştia să fie sau nu operaţi”, a declarat Flaviu Gliga, directorul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Braşov.

Deşi calota craniană a siamezilor este comună, fiecare are sistemul lui ventricular şi o masă cerebrală care comunică de la unul la celălalt. În cazul în care unul dintre ei moare, acest lucru i-ar putea fi fatal şi celuilalt. Totuşi, dacă starea siamezilor va progresa, medicii braşoveni intenţionează să ia legătura cu clinici de specialitate şi cu Ministerul Sănătăţii. O eventuală operaţie de separare se poate face doar în SUA şi costă circa trei milioane de dolari, iar şansele de supravieţuire după intervenţie ar fi de numai 10%.

Autor: Andrei CONSTANTIN Data: 16 dec 2008

Transilvania Expres – Brasov

SPERANTA. LA INITIATIVA MATERNITATII BRASOV, SIAMEZII AU FOST MUTATI LA O CLINICA DIN BUCURESTI

Dupa luni de zile in care autoritatile au cautat cea mai buna solutie pentru ingrijirea gemenilor siamezi, se intrezareste, in sfarsit, o sansa pentru Andrei si Daniel. Ieri, siamezii au fost transferati la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului din Bucuresti.

Acolo, medicii specialisti le vor face celor doi baietei, lipiti in zona capului, cele mai ample investigatii si vor decide in consecinta ce masuri pot fi luate pentru ca acestia sa devina normali. "Siamezii au parasit Maternitatea in cele mai bune conditii, fiind insotiti de medicul care i-a urmarit inca de la nastere si de un cadru mediu. Noi le-am asigurat transportul cu o ambulanta speciala si am beneficiat de sprijinul profesorului dr. Alexandru Ciurea, care a inlesnit transferul copiilor la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului. Suntem convinsi ca acolo vor avea parte de cele mai bune conditii", ne-a declarat dr. Gheorghe Preda, purtatorul de cuvant al Maternitatii.

Medicii de la Maternitate s-au plans in repetate randuri ca, desi cei doi ajunsesera la greutatea optima, nimeni nu se interesa de ei, iar ingrijirea lor era din ce in ce mai greu de asigurat, nemaiputandu-i tine in incubator. Ei

s-au plans si de faptul ca trebuia sa cheltuie zilnic suma de 600 de lei pentru tratamentul si ingrijirea lor. Pe langa faptul ca impart aceeasi cutie craniana, unul dintre ei are malformatii grave la inima, plamani si ochi. Potrivit medicilor de la Maternitate, starea lor se imbunatatise, fiind hraniti normal, cu biberonul. O eventuala interventie chirurgicala de separare a siamezilor costa trei milioane de dolari si se poate efectua doar in America. Reamintim ca cei doi micuti au fost nascuti in urma cu patru luni de o tanara de 16 ani din Budila, in urma unei relatii cu varul ei.

Tanara e din nou insarcinata?

Tanara mama nu a intampinat vestea transferului copiilor ei la Bucuresti cu reticenta, asta si din cauza faptului ca a recunoscut in mai multe randuri ca nu-si permite sa aiba grija de ei in starea in care se gasesc. "Atat ea, cat si bunica micutilor si-au aratat disponibilitatea de a se deplasa la Bucuresti, daca prezenta lor este necesara", a spus Lidia Mailat, purtatorul de cuvant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Brasov.

Ea a adaugat ca exista suspiciuni legate de o noua sarcina a fetei, dar ca nimic nu este confirmat. Reprezentantii DGASPC o vor duce astazi pe tanara sa efectueze un control ginecologic la Maternitate. Teodora NICOLAE

"VIZITATORII" NEPOFTITI NU MAI POT PATRUNDE IN SPITALUL JUDETEAN

Olivia AXINTE

S-au dus vremurile in care lumea intra nestingherita in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov. De aproximativ o luna de zile, accesul in unitatea sanitara se face pe baza de cartela, iar vizitatorii pot intra doar intr-un anumit interval orar. Pentru a asigura o mai buna paza si protectie si a inlatura orice incident neplacut cauzat de "vizitatori", conducerea Spitalului Judetean a implementat un plan propriu de paza. Acesta consta in primul rand in restrictionarea accesului in unitatea sanitara. Astfel, intrarile in spital au fost dotate cu un sistem modern de securitate, cadrele medicale si personalul auxiliar putand intra in unitatea sanitara doar pe baza de cod de acces sau cartela. Insa, nu tot personalul detine cartela de acces. Vizitatorii nu vor putea sa vina sa-si vada rudele oricand, cum o faceau pana acum, ci vor fi nevoiti sa respecte un anumit program. De asemenea, acestia vor fi nevoiti sa patrunda in unitatea sanitara doar prin intrarea principala. "Apartinatorii trebuie sa respecte orele de vizita, care s-au schimbat in ultimul timp. Vizitatorii pot veni la spital zilnic, intre orele 15:00 si 17:00", a spus dr. Luminita Nitu, purtatorul de cuvant al spitalului. Pe langa usile securizate, unitatea sanitara mai este "dotata" si cu oameni de paza. Una dintre indatoririle acestora este aceea de a se asigura ca vizitele se desfasoara in perfecta ordine si ca persoanele ce patrund in spital nu "viziteaza" si zonele interzise accesului public.

Studenti nemultumiti

Desi initiativa conducerii Judeteanului este laudabila, sunt si nemutumiti. Printre acestia se numara studentii de la medicina si asistenta medicala care isi fac practica aici. Multi dintre acestia se plang ca accesul in spital le e ingreunat, de multe ori fiind nevoiti sa astepte si un sfert de ora ca sa li se deschida usa. "Imi este nespus de greu ca sa intru in spital. Trebuie sa ma milogesc de gardieni ca sa ma lase sa trec. Cateodata am noroc ca ma intalnesc cu medicii si ma lasa ei sa intru. Mai rau e ca acelasi lucru li se intampla si medicilor rezidenti. Sper sa se rezolve cat mai curand aceasta problema", a spus un student practicant. Conducerea unitatii sanitare sustine ca accesul studentilor nu le-a fost interzis acestora, si ca, exista anumite proceduri prin care ei pot intra in spital. "Cei care vin sa faca practica la noi au legitimatii si carnet de student. Ei sunt trecuti in evidentele noastre, iar cand vin in spital intra pe baza actelor care atesta ca ei sunt studenti practicanti. In ceea ce-i priveste pe medicii rezidenti si pe angajatii care nu au primit inca o cartela de acces, vom face tot posibilul sa le dam acestora cartele pana la sfarsitul anului", a afirmat dr. Nitu. Planul de paza are, pe langa scopul de protectie si indeparatere a intrusilor si prevenirea si limitarea furturilor, a distrugerilor, incendiilor, dar si protejarea persoanelor internate, a persoanelor care se afla in incinta spitalului si a personalului unitatii sanitare. Luminita Nitu a declarat ca acest sistem mai are ca beneficii reducerea cheltuielilor de curatenie si scaderea riscului de infectii nosocomiale (intraspitalicesti).

UNIVERSITATILE ACREDITATE INTERNATIONAL VOR PRIMI MAI MULTE FONDURI

De anul viitor, universitatile care vor intra in topurile internationale vor fi recompensate, urmand a primi mai multi bani dintr-un fond special. Decizia apartine Guvernului si ar urma sa intre in vigoare in maximum trei luni dupa publicarea ordonantei in Monitorul Oficial si elaborarea metodologiei de aplicare. Expertii in programe de educatie sustin ca sunt importante criteriile care vor fi continute in metodologie si dupa care se va face departajarea universitatilor. Printre institutiile de invatamant superior care sunt intr-un proces de acreditare internationala se numara si Universitatea "Transilvania", care totodata, are si un atu, primind anul trecut statutul de institutie cu grad ridicat de incredere din partea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior. In prezent, finantarea se face pentru numarul de studenti, fara a conta calitatea. Tot prin metodologia de aplicare va fi desemnata si institutia care va controla indeplinirea criteriilor de performanta in functie de care se vor acorda fondurile. (I.D.)

Telegraf – Constanta

Ambulanţa Constanţa, pregătită pentru iarnă

Ambulanţa Constanţa, pregătită pentru iarnă Directorul adjunct al Serviciul de Ambulanţă Constanţa, dr. Aura Broască: „Am achiziţionat tot ce era necesar, am completat uneltele de deszăpezire, avem un stoc necesar de materiale sanitare şi medicamente pentru cel puţin trei luni, aşa cum prevede legislaţia în vigoare”

Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Constanţa este pregătit şi pentru acest sezon rece. Directorul adjunct al unităţii sanitare, dr. Aura Broască, a anunţat că totul este pus la punct şi că nu crede că vor fi probleme. „Am achiziţionat tot ce era necesar, am completat uneltele de deszăpezire, avem un stoc necesar de materiale sanitare şi medicamente pentru cel puţin trei luni, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Din punctul nostru de vedere, nu vom avea probleme. Rămîne să vedem cît de aspră va fi iarna, cît de abundente vor fi precipitaţiile”, a mai declarat dr. Broască. În cazul în care cantităţile de zăpadă vor fi mari, dr. Broască a recunoscut că pot apărea unele întîrzieri la cazuri, dar fără voia lor. „Nu vom avea ce să facem. Ca şi în anii trecuţi, vom avea nevoie de ajutoarele autorităţilor. Le-am primit de fiecare dată, aşa că am ajuns la cazuri, ce-i drept cu unele întîrzieri, dar din fericire nu au apărut probleme mari. S-a reuşit intervenirea în timp util, astfel că oamenii nu au avut de suferit”, spune directorul adjunct al unităţii sanitare. Nici maşinile SMURD nu vor putea să treacă prin nămeţi, decît dacă drumul va fi eliberat de utilajele de deszăpezire. Potrivit purtătorului de cuvînt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Constanţa, Paula Anghel, autosanitarele din dotare vor pleca la solicitări în judeţ doar cu dotările de iarnă specifice, însă asta nu înseamnă că vor reuşi să facă faţa tuturor situaţiilor. Cu siguranţă va fi alcătuit Comandamentul de iarnă care va reuni mai multe instituţii, astfel încît, la deplasarea unor cazuri care provin din localităţi izolate din cauza zăpezii, se va interveni cu ajutorul wolelor.

Alina GHENCEA (alina.ghencea@telegrafonline.ro)

A paralizat după ce i s-a făcut vaccinul împotriva cancerului de

col uterin!

Presa britanică a anunţat că o elevă de 12 ani din Liverpool, Marea Britanie, a paralizat la scurt timp după ce, în cadrul unui program naţional, i s-a făcut vaccinul împotriva cancerului de col uterin. Specialişti ai Agenţiei de Reglementare a Medicamentelor susţin că nu a fost vorba despre reacţii adverse ale vaccinului. Mama fetiţei, citată de presa britanică, a spus că Ashleigh Cave a leşinat la o jumătate de oră după ce a fost vaccinată, iar în prezent este paralizată şi se află internată la Spitalul de Copii „Alder Hey”. Pe de altă parte, medicii unităţii sanitare nu pot afirma cu certitudine că boala fetei nu este o reacţie la vaccin. Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Asistenţei Medicale (MHRA) consideră că eleva de 12 ani nu a paralizat din cauza vaccinului. Reamintim că şi în România, Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a demarat, pe 24 noiembrie, campania naţională de vaccinare a elevelor de clasa a IV-a, împotriva cancerului de col uterin. Peste 70% dintre părinţii ale căror fiice erau programate să fie vaccinate împotriva cancerului de col uterin, în perioada 24-28 noiembrie, nu au fost de acord cu acest vaccin. În acest interval, la aproximativ jumătate dintre şcoli, s-au repartizat o serie de doze, astfel încît să fie vaccinate 53.000 de eleve de clasa a patra. Iniţiativa de vaccinare s-a lovit însă de opoziţia aproape generalizată a părinţilor, înregistrîndu-se 37.714 de refuzuri scrise. Şi la Constanţa, din totalul de peste trei mii de fetiţe care ar fi urmat să fie vaccinate, doar 30 au fost imunizate, asta după ce părinţii şi-au dat acordul. Cei mai mulţi părinţi ai fetiţelor au spus un NU hotărît campaniei iniţiate de MSP. Rezultate la fel de catastrofale au fost întîlnite şi în alte judeţe ale ţării, în Bucureşti peste 80% dintre părinţi refuzînd să-şi vaccineze copiii, motiv pentru care reprezentanţii MSP au decis demararea unei noi campanii de informare, după care să se treacă la vaccinare. Subsecretarul de stat, Raed Arafat, a declarat că este vorba de o campanie mult mai amplă decît pînă acum, privind vaccinarea elevelor de clasa a patra împotriva cancerului de col uterin. “Îi înţelegem pe părinţii care ne-au reproşat lipsa de informare de pînă acum. Refuzurile de a-şi vaccina fiicele sînt justificate şi vom împărţi materiale în şcoli care să conţină informaţii complete”, a spus Arafat. MSP anunţa că, începînd cu 2 decembrie, au fost repartizate doze de vaccin şi la restul şcolilor din ţară, prima etapă a campaniei de vaccinare urmînd să se încheie pe 19 decembrie, cînd va începe vacanţa de iarnă. În privinţa elevelor nevaccinate ca urmare a refuzului părinţilor, Ministerul Sănătăţii precizează că, în cazul revenirii asupra deciziei, se poate solicita vaccinarea la viitoarea campanie, în care vor fi incluse elevele aflate acum în clasa a treia. Eventualele cantităţi de vaccin neutilizate vor fi depozitate la furnizor şi vor intra în circuitul medical în toamna lui 2009, odată cu reluarea calendarului de vaccinare. Termenul de valabilitate al dozelor de vaccin este anul 2010.

Vaccinarea nu este obligatorie

Reprezentanţi ai MSP precizează că vaccinarea împotriva cancerului de col uterin nu este obligatorie şi că medicii trebuie să informeze profesionist opinia publică, pentru a se putea lua o decizie bazată pe date corecte. Asociaţia Medicilor de Familie susţine campania de vaccinare a elevelor de clasa a patra împotriva cancerului de col uterin şi consideră că majoritatea părinţilor care au semnat pentru ca fiicele lor să nu fie vaccinate, nu au fost corecţi informaţi. Alina GHENCEA (alina.ghencea@telegrafonline.ro)